Intelectualitatea şi studențimea |
Focus-grup este o tehnică de cercetare de opinie a unui grup mic de experţi într-un domeniu. Diferenţa dintre interviu de grup şi intervievare prin discuţie de focus-grup este următoarea: dacă în cadrul interviului de grup în profunzime aflăm informaţii despre diferenţe dintre respondenţi, în cadrul focus-grupului colectăm informaţii despre similarităţi şi tendinţe dominante.
Scopul acelui interviu-discuţie în focus-grup a fost obţinerea opiniilor şi percepţiilor acestor experţi în domeniu, adică a liderilor asociaţiilor naţional-culturale româneşti din regiunea Cernăuţi în ceea ce priveşte funcţionarea şi dezvoltarea societăţilor etno-naţionale şi culturale din regiune, precum şi conservarea şi promovarea culturii comunităţii româneşti din Bucovina.
Pe parcursul celor 2 ore de desfăşurare a focus-grupului, condus de tânărul politolog George Bodnaraş, cu ajutorul unui ghid semistructurat (cum prevede metoda realizării unui asemenea studiu), au fost discutate următoarele subiecte:
Toleranţa interetnică: ce înseamnă acest concept pentru dumneavoastră?; Dimensiunea modernă a formării conştiinţei etno-naţionale şi a identităţii etnice în Bucovina; Stereotipurile etnice: funcţia şi importanţa lor în procesul de formare a identităţii etnice; Activitatea societăţilor naţional-culturale din regiunea Cernăuţi.
Rezultatul aplicării acestei metode de intervievare este culegerea informaţiei referitoare la particularităţile asigurării garanţiilor constituţionale ale minorităţii naţionale, la nivelul armoniei în societate şi atmosferei de toleranţă în stat. Toate rezultatele vor fi prezentate la un seminar special, organizat pentru funcţionarii de stat şi deputaţii din cadrul Administraţiei de Stat. Rezultatul analizei asupra datelor cantitative este concluzia că, deşi în regiune nu are loc un conflict inter-etnic, totuşi, apar nişte tensiuni de caracter lingvistic. Aceste tensiuni provoacă o distanţiere socială măsurată prin metoda lui Bogardus, adică prin nivelul de acceptare a unor grupuri naţional-culturale şi etno-lingvistice de către altele.
Sursa: Ziarul „Libertatea Cuvântului”
(№ 8, 25 februarie 2011)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu