Cine este Barna Csibi, extremistul maghiar care l-a „spânzurat” pe Avram Iancu şi a provocat SCANDALUL DE ASEARĂ DIN PARLAMENT. Ce spun Laszlo Tokes şi Kelemen Hunor
Scandalul de miercuri seara din Parlamentul României a pornit în momentul în care opoziţia, care-şi pierduse interesul pentru o bătălie deja pierdută (moţiunea de cenzură), a provocat o nouă temă de dezbatere: Parlamentul trebuie să dea un răspuns unei declaraţii provocatoare şi extremiste a premierului ungar Viktor Orban. Rând pe rând, reprezentanţii opoziţiei, dar şi unii de la PDL, au venit la microfon să vorbească despre noul subiect, tema glisând spre gestul unui extremist maghiar care l-a "spânzurat" pe Avram Iancu. Pesediştii şi liberalii s-au indignat, reproşându-i lui Emil Boc că nu face nimic pentru a condamna astfel de gesturi şovine de frica "stăpânilor" săi maghiari.
Crin Antonescu a ridicat primul piatra: "În numele cui veniţi dumneavoastră, domnule prim-ministru, cu ideologii dumneavoastră, cu şmecherii dumneavoastră de toate culorile? În numele cui veniţi atât de vesel aici? În numele angajatorilor, al mediului de afaceri, al angajaţilor, al efigiei spânzurate a lui Avram Iancu, în legătură cu care nu vreţi să ştiţi nimic şi nu daţi doi bani ca să nu supăraţi noul stăpân, care nu mai e Traian Băsescu, ci e Viktor Orban?"
- Emil Boc: "M-a deranjat enorm gestul cu privire la Avram Iancu făcut de 15 martie şi consider că un asemenea gest nu trebuie să rămână netaxat, dar trebuie să fie taxat de către autorităţile statului, conform legii, şi nu pe alte căi şi pe alte modalităţi. Un asemenea gest, precum cel la adresa lui Avram Iancu, a fost un gest de incitare la ură naţională şi, ca atare, trebuie privit de autorităţile statului, care să-şi facă datoria în consecinţă. De aici, de la aplicarea fermităţii, la respectarea Constituţiei cu privire la caracterul naţional, unitar, suveran al statului român - lucru care există în Constituţie, nu se discută, nu se negociază - la politicianismul ieftin promovat de unii lideri doar cu scopul electoral de moment, cred că ne-a demonstrat că, în România, liderii politici mai au mult de învăţat din ceea ce înseamnă maturitate, înţelepciune şi decenţă politică".
Pe urmă politicienii români i-au făcut o nesperată reclamă extremistului respectiv. De pildă, deputatul PSD Mircea Duşa a spus că, în Harghita, Barna Csibi "interzice" doi oameni: pe Mihai Eminescu şi pe Mircea Duşa. Dacă de Eminescu a auzit toată lumea, dacă de Mircea Duşa, liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor şi fost prefect de Harghita, a mai auzit cineva, despre Barna Csibi, un personaj care de ani de zile se străduieşte să intre în atenţia opiniei publice şi a radicalilor "mari", nu se ştiu prea multe lucruri.
Faţa şi profilul extremistului Barna Csibi
De câţiva ani, radicalii maghiari tip Tokes Laszlo, Szasz Jeno, preşedintele Partidului Civic Maghiar, sau Izsak Balasz, şeful Consiliului Naţional Secuiesc sunt concuraţi tot mai serios de extremistul Barna Csibi, din Miercurea Ciuc, funcţionar la Direcţia Finanţelor Publice Harghita.
- În vârstă de 31 de ani, Csibi este cel care, anul trecut, în iulie, la Şcoala de Vară "Tusvanyos" de la Băile Tuşnad, îmbrăcat cu un tricou cu harta României fără Transilvania, l-a întâmpinat pe Traian Băsescu - venit să-l întâlnească acolo pe premierul ungar Orban Viktor - cu o pancartă pe care scria "Domnule Băsescu, paşaportul vă rog!" Aceasta este însă doar una dintre multele provocări pe care Barna Csibi şi le-a trecut în "palmares", în urma cărora s-a ales doar cu două amenzi anulate de instanţele de judecată, plus cu un dosar penal deschis în aprilie 2010 şi aflat încă în stadiul de cercetări la Parchetul Tribunalului Harghita.
Primele sale "performanţe" extremiste datează de prin 2008: o "Constituţie a Ţinutului Secuiesc, stat suveran, independent, unitar şi indivizibil" şi înfiinţarea, cu el pe post de "căpitan", a unei trupe paramilitare botezate "Plutonul Secuiesc din cadrul batalionului Vass Albert al Mişcării Garda Maghiară", aceasta din urmă scoasă în afara legii de autorităţile de la Budapesta din cauza caracterului său fascist.
- A urmat, în 15 martie 2009, o nouă "ieşire la rampă" rămasă fără nicio urmare din partea autorităţilor: cu ocazia manifestărilor de Ziua Maghiarilor de la Cluj-Napoca, flancat de "locotenenţii" săi Szocs Tibor şi Puskas Andras Miklos, "căpitanul" Barna a defilat în alaiul actualului ministru Cseke Attila, tustrei înbrăcaţi în geci cu însemnele SS şi purtând o pancartă "Ţinutul Secuiesc nu e România!"
În acelaşi an 2009, de 1 Decembrie, alta: tot la Cluj-Napoca, împreună cu cinci acoliţi, Csibi a tulburat desfăşurarea manifestărilor de Ziua Naţională a României, printr-o acţiune provocatoare de "comemorare" a unei grupări paramilitare maghiare care, în 1918, s-a dedat la o serie de acţiuni înpotriva Marii Uniri, inclusiv masacrarea mai multor români în zona Văii Drăganului. Consecinţa: Barna şi colegii săi au fost amendaţi de poliţişti cu 50000 de lei, amenzi anulate însă, la scurt timp, de instanţa de judecată.
Primul dosar penal - scandalul "Să-ţi fie ruşine, iar ai cumpărat de la evrei!"
- Un an mai târziu, la începutul lui aprilie 2010, lui Barna Csibi i s-a întocmit şi primul dosar penal, la parchetul Tribunalului Harghita, sub acuzaţiile de constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, rasist şi xenofob şi instigare la la discriminare rasială. Motivul: împreună cu cei doi "locotenenţi" amintiţi mai înainte, a amplasat la intrarea în supermarketul "Kaufland", prospăt deschis în Miercurea Ciuc, o pancartă cu "Să-ţi fie ruşine, iar ai cumpărat de la evrei!", identică acelora postate în 1944, în Ungaria, în faţa prăvăliilor evreilor. Anunţat de procurori cu surle şi trâmbiţe, la momentul respectiv, dosarul nu a ajuns încă sub ochii judecătorilor, aflându-se şi acum în faza de cercetări.
Barna Csibi n-a "şomat" nici în 2010: după amintitul episod cu "Domnule Băsescu, paşaportul vă rog!" din iulie 2010 de la Tuşnad Băi, şi-a completat "palmaresul" cu o altă serie de acţiuni în acelaşi spirit: un proiect de HCL - hotărâre a Consiliului local Miercurea Ciuc - privind inscripţionarea şi cu caractere runice, din aşa zisul alfabet secuiesc, a denumirii municipiului pe tăbliţele de la intrările în localitate, proiect adoptat de edili, în frunte cu primarul Raduly Robert, dar anulat ulterior de instanţe de judecată, în urma unei acţiuni în contencios administrativ iniţiate de fostul prefect Constantin Strujan; un proiect de HCL pentru demolarea Monumentului Ostaşului Necunoscut aflat în centrul municipiului Miercurea Ciuc, unde au loc festivităţile de Ziua Naţională a României; un proiect de HCL pentru eliminarea denumirii în limba română a municipiului Miercurea Ciuc de pe indicatoarele de la intrările în localitate; proiect de HCL pentru schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu din Miercurea Ciuc în "strada Attila", pe motiv că Eminescu "a fost un xenofob şi un hungarofob, fără nici o legătură cu Miercurea Ciuc". Primul dintre aceste proiecte a şi fost adoptat de edilii din Miercurea Ciuc, în frunte cu primarul udemerist Raduly Robert, fiind însă anulat ulterior de instanţele de judecată, iar celelalte au rămas deocamdată în stadiul de analiză, după ce presa centrală a început să-i ia la întrebări pe edilii din Miercurea Ciuc.
L-a "judecat" pe Avram Iancu pentru "crime împotriva secuilor" - un nou dosar penal
În fine, cea mai recentă provocare extremistă semnată Barna Csibi s-a consumat în după-amiaza zilei de 14 martie 2011 în chip de "prefaţă" la sărbătorirea, a doua zi, a Zilei Maghiarilor: împreună cu cei doi "locotenenţi" ai săi, Csibi a obţinut de la primărie o aprobare pentru o "acţiune de informare publică", transformată apoi într-o "judecare" a lui Avram Iancu, "pentru crime împotriva secuilor", acesta - întruchipat de o păpuşă de cârpă - fiind apoi spânzurat în vecinătatea locului de joacă al unor copii. Urmare acestei noi provocări antiromâneşti, Barna şi colegii săi s-au ales cu un nou dosar penal, procurorii Parchetului Tribunalului Harghita anunţând, miercuri, că s-au autosesizat, după ce fapta a apărut în presă, şi îi cercetează pe cei trei pentru instigare la discriminare. Totodată, potrivit unor surse din Direcţia Finanţelor Publice Harghita, Barna Csibi a fost chemat, tot miercuri, în faţa Comisiei de Disciplină din cadrul instituţiei.
Tokes: "Mă surprinde, ăsta e stilul ţărilor arabe"
Acţiunea provocatoare a lui Barna Csibi din 14 martie a.c. a fost dezavuată formal de Tokes Laszlo, Kelemen Hunor&Co. "Mă surprinde, ăsta e stilul ţărilor arabe. Această acţiune nu are nimic în comun cu tradiţiile de sărbătorire ale maghiarilor, sărbătorile noastre nu se îndreaptă împotriva nimănui", a declarat europarlamentarul Tokes.
Hunor: Noi de fiecare dată am cerut respect pentru ziua noastră naţională, asta e lipsă de respect"
"E regretabil dacă s-a întâmplat aşa ceva, regretabil şi lipsă de respect. Noi de fiecare dată am cerut respect pentru ziua noastră naţională, pentru tradiţiile noastre, pentru sărbătorile noastre, pentru valorile noastre. Şi respectul trebuie să fie reciproc. Nu ştiu dacă a avut aprobare, dacă a fost aprobată de autorităţi, e o problemă", a completat preşedintele UDMR, ministrul Kelemen Hunor. În schimb, Szasz Jeno, liderul Partidului Civic Maghiar, a refuzat orice comentariu: "De ce mă întrebaţi pe mine? Întrebaţi-l pe primarul UDMR din Miercurea Ciuc, dl. Raduly Robert, care i-a dat aprobare, el ştie cel mai bine cum şi de ce".
Raduly, primarul din Miercurea Ciuc: "Ori e plătit, ori are probleme cu capul"
"Ori e plătit de cineva, nu ştiu de cine, să ne provoace, ori are probleme serioase cu capul. Oricum, e ultima dată că mai primeşte o autorizaţie pentru acţiunile sale, cât mai sunt eu primar în Miercurea Ciuc, pentru că i-am aprobat un lucru şi el a făcut altceva", a venit răspunsul edilului Raduly Robert.
Sursa: http://www.gandul.info/politica/cine-este-barna-csibi-extremistul-maghiar-care-l-a-spanzurat-pe-avram-iancu-si-a-provocat-scandalul-de-aseara-din-parlament-ce-spun-laszlo-tokes-si-kelemen-hunor-8069605
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu