PSD şi PNL depun moţiunea de cenzură pe Legea Educaţiei împotriva maghiarizării învăţământului românesc din Transilvania

Liderul deputatilor PSD, Mircea Dusa, a anuntat joi ca social-democratii vor depune impreuna cu liberalii o noua motiune de cenzura impotriva guvernului Boc, dupa decizia acestuia de a-si asuma raspunderea pe Legea Educatiei.

“Dupa asumarea raspunderii de catre primul ministru si o consultare rapida a parlamentarilor nostri, dar si a conducerii partidului, am decis ca impreuna cu PNL sa depunem maine motiune de cenzura pe Legea invatamantului. Textul va fi unul comun”, a spus Dusa, precizand ca fostul ministru PSD al Educatiei, Ecaterina Andronescu, se va ocupa de redactarea textului.

Anterior, reprezentantii PSD nu fusesera asa decisi, insusi Dusa afirmand ca o noua motiune “ar putea sa nu fie oportuna” pana ce Curtea Constitutionala nu se pronunta asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Principala critica pe care social-democratii au adus-o proiectului de Lege a Educatiei este predarea istoriei si geografiei in limba maghiara.

“Acum elevii maghiari fac 3-4 ore in plus in limba romana. Daca si istoria si geografia vor fi predate in limba maghiara, raman doar orele de limba romana, care si acelea sunt facute de suplinitori maghiari care nu cunosc bine limba romana”, a declarat Dusa.

Seful grupului deputatilor social-democratic a vorbit si de motiunea de cenzura de miercuri, acuzand faptul ca “nu este normal sa furi dreptul unui cetatean de a vota. E o forma de furt de vot”, a spus Dusa.

Referitor la motiunea de cenzura esuata de miercuri, liderul grupului deputatilor social-democrati, a acuzat faptul ca “nu este normal sa furi dreptul unui cetatean de a vota. E o forma de furt de vot”, a spus Dusa.

PSD şi PNL depun moţiunea de cenzură pe Legea Educaţiei împotriva maghiarizării învăţământului românesc în Transilvania. Legea Educaţiei propusă de Guvern desfiinţează învăţământul superior multicultural din Ardeal.

Sursa: Napocanews

“Bocule, cât eşti de mic, Ne-ai lăsat fără nimic”

Aproximativ 60 de profesori clujeni afiliaţi la Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean (SLIPC) şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au protestat astăzi, în faţa Clădirii Palatului Administrativ din Cluj-Napoca. Dascălii sunt nemulţumiţi de graba cu care Guvernul îşi asumă răspunderea asupra Legii educaţiei. “Ne punem întrebarea de unde vine atâta grabă, din moment ce legea intră în vigoare din toamnă şi s-au depus peste 1.200 de amendamente până la ora actuală”.

Senatorii şi deputaţii au înscris pe ordinea de zi, asumarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei naţionale.

Totodată, în memoriul ce va fi adresat prefectului Florin Stamatian, profesorii au inclus amendamente legate de Legea salarizării unice şi Legea pensiilor.

Potrivit preşedintelui SLIPC, d-na Lucia Cojocaru, majoritatea profesorilor clujeni au primit “indicaţii” să nu participe la protest.

“Cel mai mare distrugător al României – Traian Băsescu”, “Bă se scumpesc toate”, “2009: Să trăiţi bine; 2010: Să trăiţi 25%; 2011: Mai trăiţi?”, “Fie pâinea cât de rea, tot vă luăm un sfert din ea”, au fost câteva din mesajele scrise pe pancartele manifestanţilor.

D-na Cojocaru a anunţat că la sfârşitul săptămânii în curs, va avea loc o şedinţă extraordinară a FSLI, la nivel naţional, unde se va decide soarta acţiunilor de protest.

Profesorii din Cluj i-au compus un cântec premierului Emil Boc:

“Am venit în centrul Clujului,
Să-i spunem vreo două Bocului,
Haide Bocule acasă
C-ai facut-o tare groasă!

Nici la coasă nu ai loc,
Că ai pus ţara pe foc!

Bocule cât eşti de mic
Ne-ai lăsat fără nimic.
Ai venit în Capitală
Ne-ai lăsat cu traista goală”.

Marius Mureşan, foto Otilia Chiş

vezi mai multe imagini pe NapocaNews – Foto

Sursa: napoca news

Pedrag Balasevic: „Vrem emisiunea in limba romana inapoi la Bor”

Autoritatile sarbe continua agresarea comunitatii romanilor/vlahilor din Timoc. De doua saptamani singura emisiune in limba romana, care rula doar duminica timp de treizeci de minute, a fost stopata, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Intr-o conferinta de presa tinuta la Bor presedintele Partiei Democrate a Romanilor din Serbia, dr. Pedrag Balasevic, cere autoritatilor sarbe sa ia act de incalcarea drepturilor la informare in limba materna a romanilor /vlahilor din regiunea acoperita de televiziunea din Bor.

El considera un abuz intreruperea emisiunii si face apel la Ministerul Culturii si la cel responsabil de minoritatile din Serbia sa intervina pentru reintroducerea emisiunii in limba romana.

In acest sens PDRS va informa si misiunile OSCE si a Consiliului Europei de la Belgrad.

Este a doua oara cand autoritatile sarbe inceraca sa scoata aceasta emisiune din grila de programe a televiziunii din Bor.

Reamintim ca in comuna(raionul) Bor sun 12 sate dintre care 11 romanesti, iar cea mai mare parte a locuitorilor orasului Bor sunt romani/vlahi.

Sursa: Romanian Global News

Despre Legea maghiarizării învăţământului din Transilvania

ZA

Un bun prieten îmi spunea zilele trecute că moţii sunt de două feluri: cei care au mers la luptă cu Horea şi acei care l-au trădat pe Horea.

Mă miră foarte mult faptul că, un moţ din satul Răchiţele al luptătorului anti-comunist Teodor Şusman, premierul Emil Boc îşi asumă răspunderea guvernului în Parlamentul României cu Legea Educaţiei, care prin prevederile sale face jocul separatist al UDMR, CNS şi Laszlo Tokes în Transilvania. Proiectul acestei legi propune scoaterea limbii române din predarea Istoriei Naţionale şi a Geografiei României. Nu-l înţeleg pe Emil Boc că intenţionează să-i trădeze pe românii din Ardeal prin alungarea limbii române din manualele de istorie şi geografie românească! Pentru ce? Ca să rămână o zi, o săptămână, o lună sau până în 2012 în fruntea Guvernului, care a devenit o sinecură, cu ajutorul lui Marko Bela şi L. Tokes. Proiectul Legii Educaţiei prevede: “(8) În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. (9) În învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naţionale se introduce, ca disciplină de studiu, istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective, cu predare în limba maternă. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (10) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România. “ La scara istoriei naţionale ceea ce intenţionează să facă Emil Boc este un act de trădare a limbii române în Ardeal. Mai mult, proiectul Legii Educaţiei, prin impunerea limbii maghiare în şcoliile din Ardeal, se încalcă art. 13 din Constituţia României, faptul că, “În România, limba oficială este limba română”. Iarăşi nu-l înţeleg pe premierul Emil Boc că doreşte să facă parte din urmaşii moţilor care l-au trădat pe Horea. Prin adoptarea Legii Educaţiei de către Parlament în Transilvania se va accentua maghiarizarea şi separatismul de tip kosovar.

Vă ofer câteva mostre de nume de personalităţi, eroi români şi toponime sau hidronime româneşti din Ardeal pe care elevii, cetăţeni români, le vor învăţa în limba maghiară: Vitéz Mihályt, Miklos Balcescu, Hunyadi Janos, Boros Pista, Kuza Janos Sandor, Mihaly Vitez şi Nagy Istvan, Pintea a Bátor , Abram Janos, Maros, Szamos, Segesvár, Kárpát, Kolozsvar, Erdélyi-középhegység, Máramaros. Traducerea vă las pe voi să o faceţi…

Ionuţ Ţene

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/despre-legea-maghiarizarii-invatamantului-din-transilvania.html

Cornel Nistorescu: "UDMR este capră de călărit pentru a scăpa puterea de răzbunarea mulţimii şi a opoziţiei"

"...Dar cel mai ruşinos lucru petrecut cu ocazia acestor consultări a venit de la comportamentul UDMR şi al celorlalte minorităţi. Ungurii, partea logică, pregătită şi perspicace a Parlamentului, au devenit în mai puţin de un an un fel de gurişti în corul prezidenţial. De obicei, compromisurile lor aveau la bază o prevedere legală îndelung pregătită pentru negociere în momente de criză. De data aceasta, UDMR n-a mai cerut nimic scandalos, semn că se mulţumeşte cu cele personale şi cu funcţiile de pe care se descurcă. Este pentru prima dată când UDMR, în loc să asigure componenta parlamentară de luciditate şi spirit critic, s-a transformat într-un aparat de muls. Sau într-o capră de călărit pentru a scăpa puterea de răzbunarea mulţimii şi a opoziţiei! Acelaşi lucru şi cu celelalte minorităţi! Varujan Pambuccian, la ieşirea de la consultări, ne-a împachetat şi ne-a vrăjit de parcă voia să se scuze în faţa familiei şi a cunoscuţilor. Prestaţia politică a minorităţilor devine o problemă de maximă gravitate. O putere politică distructivă, dezordonată şi hrăpăreaţă mai controlează România numai pe baza slăbiciunilor şi intereselor minoritarilor!
Prima dată, cu adevărat minoritari politici!"

Integral in Cotidianul

DOCUMENT. Autorizatia semnata de primarul UDMR Raduly Robert pentru serbarea fascista a maghiarilor din Miercurea Ciuc, din 11 septembrie 2010

Asa arata autorizatia semnata de catre Primarul Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert, care a permis organizarea, in data de 11 septembrie in Miercurea Ciuc, a serbarii intrarii trupelor ungare in Transilvania de Nord, in frunte cu amiralul fascist Horthy Miklos, in urma Dictatului de la Viena.
Bineinteles ca UDMR-istii sunt nesimtiti nu prosti si ca atare in autorizatie nu apare nimic legat de ceea ce s-a comemorat/serbat de fapt in centrul municipiului Miercurea Ciuc.

Vezi sihttp://tanasadan.blogspot.com/2010/09/institutul-national-pentru-studierea.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/09/protest-tiganii-au-mai-multa-demnitate.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/09/forumul-civic-al-romanilor-din-harcov.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/09/extremistii-maghiari-il-sarbatoresc.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/09/amiralul-fascist-horthy-miklos.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/09/miklos-horthy-comemorat-cu-autorizarea.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/09/informatia-harghitei-intrarea-lui.html

A început sezonul trădării de către guvern a Limbii Române şi a Istoriei României: Emil Boc îşi asumă istoria şi geografia în maghiară

Premierul Emil Boc apelează la “procedura tăioasă” a asumării răspunderii pe legea educaţiei şi “îşi pune în joc guvernul”. Calendarul asumării va fi stabilit luni în conducerea Parlamentului.

Argumentul: dezbaterea prelungită, de aproape jumătate de an, a actului normativ în Comisia de învăţământ a Senatului. Totodată, Emil Boc a arătat că, spre deosebire de anul trecut, actuala lege a educaţiei a avut parte de suficientă dezbatere şi nu va mai fi cazul ca judecătorii Curţii Constituţionale să o amendeze, aşa cum s-a întâmplat în 2009.

Opoziţia atacă: moţiune de cenzură după asumare

Tactica lui Boc de a-şi întări prin această mişcare majoritatea parlamentară are însă şi un revers al medaliei: PSD şi PNL primesc o şansă în plus pentru a dărâma guvernul, parlamentarii opoziţiei anunţând deja că vor depune moţiune de cenzură în urma asumării legii educaţiei. Mai ales că premierul va veni în parlament cu legea votată de deputaţi, asumându-şi inclusiv articolele controversate, precum cel referitor la predarea istoriei şi geografiei în limbile materne.

Nemulţumită de decizia executivului, Ecaterina Andronescu (PSD), vicepreşedinte al Comisiei de învăţământ din Senat, susţine că toată munca din ultimele luni este, practic, anulată.

“Am lucrat de am căpiat la legea asta. Eu, personal, nu mai înţeleg nimic. Am senzaţia unei bătăi de joc care nu a existat niciodată. Noi aici am mai lucrat luni de zile”, a spus Ecaterina Andronescu, arătând că PSD şi PNL vor depune, “categoric, o moţiune de cenzură după asumare”.

“Acesta e răspunsul PDL la şantajul UDMR”, a comentat şi Toni Greblă, senator PSD, reiterând ideea că legea educaţiei va fi asumată la insistenţele partenerilor de guvernare ai PDL în schimbul loialităţii la eventualele moţiuni de cenzură.

Această lege este dată de Guvern pentru a satisfacele poftele separatiste ale lui Marko Bela şi L. Tokes în Transilvania primul pas pentru dezmembrarea României sub oblăduirea preşedintelui Traian Băsescu.

Sperăm ca CSAT-ul şi Parchetul General să se autosesizeze pentru acest act de înaltă trădare de stat.

Napocanews

Alina feat Grasu XXL - Jungla (HD Official Video) - video telenovela Narcisa Salbatica

Gruvernul tradator Boc își va asuma răspunderea în Parlament pentru ca "Istoria românilor" și "Geografia României" să fie predate în limba maghiară

Art. 37. – (1) În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbileminorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.(2) Disciplina Limba şi literatura română se predă, pe tot parcursul învăţământuluipreuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatearespectivă.

L E G E Aeducaţiei naţionale şi învăţarea pe tot parcursul vieţii

http://www.realitatea.net/ce-prevede-noua-lege-a-educatiei-vezi-documentul_758613.html
Gruvernul tradator Boc își va asuma răspunderea în Parlament pentru ca "Istoria românilor" și "Geografia României" să fie predate în limba maghiară

Suporterii români umiliţi pe Stade de France! Drapelele României aruncate la gunoi la intrarea pe stadion!

Francezii i-au umilit pe suporterii români la intrarea pe Stade de France, înainte de începerea partidei dintre Franţa şi România, meci contând pentru calificarea la Euro 2012. Aceştia au confiscat o parte din drapelele României pe care le aveau suporterii români asupra lor şi le-au aruncat, pur şi simplu, la gunoi.

Potrivit unui sporter clujean care a făcut deplasarea în Franţa, personalul care asigura accesul în incinta stadionului din Paris a confiscat toate bannerele şi drapelele suporterilor români şi le-au aruncat la gunoi. După multe insistenţe, suporterii României au reuşit să recupereze doar un drapel tricolor şi un banner negru pe care scria doar “România”.

“La intrarea în stadion era o pubelă plină cu steaguri tricolore. Erau pur şi simplu aruncate acolo. Şi nouă ne-au luat toate drapelele şi le-au aruncat la gunoi. Aveam şi bannere cu chipurile lui Emil Cioran, Eugen Ionescu şi Brâncuşi, personalităţi româneşti care au influenţat cultura şi arta europeană, adevăraţii ambasadori ai României în Europa. Le-au aruncat la gunoi fără să se uite la ele. Sute de steaguri româneşti stăteau aruncate la gunoi”, a declarat suporterul clujean pentru NapocaNews.ro.

Potrivit aceluiaşi suporter, la meciurile naţionalei României din străinătate, Federaţia Română de Fotbal nu asigură suporterilor români niciun fel de asistenţă sau ajutor. Nici în acest caz, FRF nu a avut niciun reprezentant la porţile de acces ale stadionului, pe unde au intrat şi au fost batjocoriţi suporterii români.

George Bara

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/suporterii-romani-umiliti-pe-stade-de-france-drapelurile-romaniei-aruncate-la-gunoi-la-intrarea-pe-stadion.html

Gandul: Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral

• foto(5)

Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral Foto: Oana Pavelescu

Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral, Foto> Oana Pavelescu

Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral, Foto: Oana Pavelescu

Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral Foto> Oana Pavelescu

Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral Foto: Oana Pavelescu

Litoralul românesc are 244 de km lungime. Din păcate, în fiecare an pierdem 80 de hectare de uscat, spulberate de ape, iar în 20 de ani vom rămâne cel puţin fără staţiunile din sud. Un reportaj din seria "România, te iubesc", de la Pro Tv

Conform datelor oficiale, România a pierdut peste 2.400 de hectare de plaje, în ultimii 30 de ani. Cauzele sunt numeroase, dar în primul rând este vorba de cele trei diguri mari ridicate în anii '70-'80, pentru protecţia porturilor de la Mangalia, Constanţa şi Midia Năvodari.

Cele trei diguri au schimbat circulaţia curenţilor şi au distrus plajele: "Obturează circulaţia firească a aluviunilor Dunării. Primele dezechilibre au apărut în zona Mamaia. Nu a mai venit acelaşi aport de nisip cu care se păstra un echilibru", explică Glicherie Caraivan, doctor în geologie. Urmările au fost vizibile chiar după finalizarea construcţiei. Digul de la Năvodari a scăzut plaja din Mamaia şi Constanţa, cel din portul Constanţa - plaja din Eforie, iar digul din Mangalia a distrus plaja din 2 Mai. O altă cauză este că nivelul mării creşte cu 2 milimetri pe an.

publicitate

320 milioane euro - soluţia japoneză de salvare a litoralului

În staţiunea Mamaia, sunt zone în care apa a mâncat din uscat şi 10 m într-un singur an. De exemplu, într-un loc unde acum este geamandura şi apa are aproape 2 m, în urmă cu câţiva ani era un teren de volei. Marea a ajuns la "poalele" unui restaurant, iar proprietarii au întărit cu saci, să nu le-o ia cârciuma la vale. Acum doi ani, în faţa acelui restaurant puteai să stai la plajă pe nisip. "Dacă observaţi, în pozele pe care le am eu în mână în aceste vederi, chiar aici unde ne aflăm noi erau 3 rânduri de şezlonguri", explică ospătarul Tibi.

Dar cel mai bine se vede cât de largă era plaja de la Mamaia în fotografiile din anii '70. Însă de atunci, autorităţile nu au luat nicio măsură.

Doctorul în geologie marină Glicherie Caraivan stă cu ochii pe litoralul nostru de ani de zile. Spune că, în 2005, japonezii au întocmit un studiu şi au venit cu soluţii pentru tot litoralul, soluţii care ar fi costat 320 de milioane de euro. Erau prevăzuţi kilometri de diguri şi înnisipări pentru care era nevoie de 3,2 milioane de metri cubi de nisip. Dar nu s-a făcut nimic şi apele nu au ţinut cont de măsurile trecute doar pe hârtie.

Bani sunt, dar nu-i ia nimeni

În ultimii ani, între Eforie Nord şi Eforie Sud am pierdut mai bine de 40 de metri de plajă. Până la şoseaua principală mai sunt doar câţiva metri. Fostul sanatoriu stă să cadă. Apele i-au mâncat temelia. Ce a făcut Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, administratorul legal al plajelor? A pus un panou prin care suntem avertizaţi că ar fi mai bine să ocolim clădirea, pentru a nu ne cădea în cap. Câteva pungi şi două-trei beţe sunt puse pe post de barieră.

Banii pentru finanţarea lucrărilor la malul mării ar fi trebuit să vină din fonduri europene, iar responsabilitatea accesării revine direcţiei Apele Române. "Să ştiţi că statul român, din care fac parte şi eu, şi dumneata, a investit foarte mult în zona costieră. Investeşte foarte mult…", spune Marian Mitrea, directorul Dobrogea Litoral. Este şeful apelor de la malul mării şi a fost instalat în funcţie de doar 10 luni. Ca mai toţi predecesorii săi, face parte dintr-un partid. Mitrea este membru PDL, dar nu recunoaşte: "Ştiţi care e problema? Eu prin decizie am interzis discuţiile politice în cadrul unităţii. Sunteţi în biroul directorului şi sunt singurul care nu pot să… să… nu pot să… spun că fac politică. Bun, la Dobrogea Litoral nu se face politică. Dar ce se face pentru salvarea plajelor? "Pentru ce n-au făcut ceilalţi în 3 ani de zile, nu pot să vă spun…", o întoarce directorul Mitrea.

Din fonduri europene, pentru litoral am fi putut accesa încă din 2007 peste 134 de milioane de euro. Specialiştii au recomandat ca în 2007, la Mamaia şi Eforie să înceapă lucrările de stabilizare. Suntem în 2010, nu s-a întâmplat nimic, iar cei de la Ape nu au fost în stare să acceseze măcar un euro din fonduri europene. Se întâlnesc din când în când la Bucureşti, unde iau notiţe şi declară că sunt gata în orice moment să se apuce de treabă.

Comisia pentru zone costiere hibernează din 2008

Csaba David este directorul de la Apele Române. Se face că plouă: "Din punctul meu de vedere, o să vorbească domnul Mitrea, pentru că dânsul e acolo". Nici de fonduri nu poate să vorbească, "pentru că fondurile de investiţii eu le primesc de la minister".

Ministerul Mediului. Printre cei che­maţi la ordine este şi Marian Mitrea de la Constanţa. În faţa camerei, ministrul tună şi fulgeră: "Am înţeles că mi-au spus specialiştii că, dacă nu luăm măsuri acum, o să dispară în 20-22 de ani plaja pe care o avem acum". Când să se discute însă concret despre bani şi despre cei vinovaţi de faptul că nu am fost în stare să luam măcar un euro din 134 de milioane, am fost daţi afară: "Vă mulţumim.

Acum urmează discuţii ceva mai tehnice, cred că am fost destul de explicit şi aţi avut material destul ca să convingă de faptul că ne preocupă zona costieră".
În România, nimeni nu şi-a asumat vreodată răspunderea pentru eşec. Laszlo Borbely, ministrul Mediului, recunoaşte că există o comsiei pentru zone costiere, dar care nu s-a întrunit din 2008. Anul trecut, ministrul Mediului a fost Nicolae Nemirschi, iar înaintea lui - Attila Korodi şi Sulfina Barbu.

"Pregătim un cofrag pentru o eventuală turnare"!

În zona Olimp s-au început două diguri şi s-a pus temelia unei faleze. Şefii apelor din Constanţa ştiau că vom filma, aşa că au sunat mobilizarea. O adevarată comisie ne-a întâmpinat la faţa locului. Mai mulţi directori decât muncitori. În lupta cu eroziunea, în tot şantierul, doar trei oameni se străduiau să învârtă o sârmă cu un cui. "Pregătim un cofrag pentru o eventuală turnare", ni se explică. Lucrarea de la Olimp se ridică la 6 milioane de euro. Termen de finalizare, anul viitor.

Şi la Costineşti, unde plaja a pierdut zeci de metri, se muncea în ziua aceea. Aici lucrările sunt mult mai avansate. Se munceşte de doi ani şi va mai dura ceva vreme. Toată zona de nord a Costineştiului a fost taluzată şi se lucra până spre Tuzla, în ritm alert: muncitori şi utilaje la tot pasul. Ne-am întors a doua zi pe acelaşi traseu, fără să-i mai anunţăm pe cei de la Ape. Între Costineşti şi Tuzla nu mai era nici picior de muncitor şi nici utilaje.

O altă problemă este că şi ce ridicăm - ridicăm cam degeaba. Marea spulberă sute de tone de beton din faleze, pentru că încurcăm ordinea operaţiilor. La noi se tot construiesc faleze, când în mod normal ar trebui să facem diguri în larg şi după aceea să se construiască faleze.

Să opreşti marea cu sacul de un milion de euro

Şi Lucian Iftimie măsoară în fiecare zi plaja. Are un interes direct: este şeful asociaţiei hotelierilor din Venus. În 2003, printr-un ordin ministerial, s-a început construcţia primului dig şi singurul de până acum de pe litoralul nostru post-comunist. Un dig subacvatic din saci de pânză umpluţi cu nisip.
Lucian Iftimie a înregistrat tot. Pe imagini se vede cum majoritatea sacilor au fost rupţi înainte de fi aruncaţi în mare. În 2007 s-a făcut recepţia lucrării. Cost final: un milion de euro. "Aceştia sunt saci care ar trebui să formeze digul sub apă, legaţi cu aţă, care au putrezit după un an de zile. Aţa este o lână, uitaţi-vă cum a putrezit. Au luat nişte aţă de la puloverele lor deşirate de-acasă. Nu-mi explic aşa prostie de aţă, uitaţi sacul e desfăcut deja", arată şeful hotelierilor.

În primăvara lui 2007, chiar în momentul recepţiei, digul a cedat iar Iftimie a început un război cu Direcţia Apele Române. I-a dat de mai multe ori în judecată pe şefii direcţiei din Constanţa. Fără niciun rezultat. Într-un document al Apelor Române se arată că din tot digul, doar 10-12 saci au cedat. Chiar dacă cei de la Ape îi adună periodic, găseşti saci la tot pasul. Imediat după ce sacii au fost aruncaţi în mare, plaja din Venus a câştigat metri buni de nisip. În ultima perioadă însă a început să dispară odată cu sacii scoşi la mal de ape.

"Sub doi la mie din 6.300 de saci care au fost desprinşi. Asta înseamnă că sunt 10-12 saci", se apără directorul Dobrogea Litoral. Am intrat în adâncuri pentru a vedea care este situaţia digului. "Lăţimea nu e mai mare de un metru şi jumătate. Mi-e greu să cred că, în această distanţă sunt 6.000. Poate câteva sute, o mie. Dar 6.000 mi-e greu să cred", spune Răzvan Popescu Mirceni, director Oceanic Club. "Un milion de euro se spală în mare, că e multă apă care să îi acopere".

Dispariţia staţiunilor

În 20 de ani, fără măsuri, apele vor înainta 40 de metri în Mamaia, iar la sud mai multe staţiuni vor dispărea. Actualul ministru anunţă că în această toamnă vom începe să accesăm fonduri europene pentru refacerea zonei costiere, dar toţi miniştrii au promis acelaşi lucru. (Alex Dima)

Sursa: http://www.gandul.info//reportaj/marea-neagra-inghite-rapid-statiunile-de-pe-litoral-7451719

Petru cel Mare, adus pe Nistru

• foto(1)

Petru cel Mare, adus pe Nistru

TRANSNISTRIA

O statuie a ţarului Petru cel Mare, foarte apreciată de fostul primar al Moscovei, Iuri Lujkov, dar de care noul consiliu municipal vrea să scape, este solicitată de autorităţile de la Tiraspol. Transnistrenii solicită statuia, pentru a o amplasa pe malul Nistrului, după ce oficialii din Sankt Petersburg au refuzat oferta omologilor moscoviţi. Deşi mai multe oraşe din Rusia ar fi gata să o primească, Partidul "Voinţa Poporului" de la Tiraspol consideră că cel mai nimerit loc de reamplasare a statuii este lângă podul de pe Nistru, râu în apropierea căruia Petru cel Mare a purtat mai multe bătălii.
Sursa: http://www.gandul.info//international/petru-cel-mare-adus-pe-nistru-7455328

Chinezii vor scoate pe piaţă cel mai rapid tren din lume - 400 km/h (VIDEO)

Foto: railway20.net

Comentarii (9)

În timp ce trenurile din România au întârzieri istorice, chinezii nu ştiu ce să mai inventeze ca să trasforme călătoriile cu trenul în voiaj de plăcere. Peste doi ani o călătorie care acum durează zece ore, între Beijing şi Shanghai, va dura mai puţin de patru ore. Cu cel mai rapid tren din lume, construit de o firmă canadiana.

Pare un avion, dar nu este decât un tren. Cu care, la o viteză de aproape 400 km pe oră, cei 1.300 de km, dintre Shanghai şi Beijing, nici nu se vor simţi.

Nu e numai un tren rapid, ci şi ecologic şi silenţios.

Interiorul trenului este oglinda cerinţelor de pe piaţă, din acest moment. Pentru trenurile de mare viteză, există aşteptări foarte mari, care pleacă de la standardele unui avion de business. Cu alte cuvinte, pare un avion.

Trenul are săli de conferinţă, saloane VIP, restaurant şi bar. Fiecare scaun este prevăzut cu priză, conexiune la internet, monitor pe care se pot vedea detaliile călătoriei iar sistemul de climatizare se reglează în funcţie de numărul de pasageri.

Acesta reflectă necesitatea operatorilor feroviari de a face bani cu un tren. Este o necesitate să ai trenuri de mare viteză. Trenul atrage, în special, călătorii de business care sunt dispuşi să investească în biletele de tren.

Trenul care are o capacitate de 1300 de locuri va intra în exploatare începînd cu 2012.

Observator

„Societatea românească între frontiere imperiale”

• Subiecte asemanatoare
• Semnificaţii istorice pentru 6 octombrie
• Statuia bunelului lui Tutanhamon a fost descoperită în Egipt
• Fântâna lui Ştefan cel Mare și Sfânt
• Două Cornove pe glob şi ambele latine...

În perioada 7-9 octombrie la Universitatea de Stat din Moldova are loc conferinţa ştiinţifică „Societatea românească între frontiere imperiale” organizată de Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

În cadrul coferinţei vor fi luate în dezbatere două probleme-cheie: una legată de studiul imperiilor, iar a doua va conţine dezbateri referitoare la anul 1940 în destinul colectiv al românilor.

Decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM, Igor Şarov, a spus că în cadrul atelierului studiilor imperiale au fost invitaţi istorici din R. Moldova, România, diverse universităţi prestigioase din Europa, care vor a lua în dezbatere probleme legate de raportul centru şi periferie în istoria românilor, luându-se în consideraţie soarta celor din Transilvania şi Basarabia pe parcursul anilor.. „Suntem într-o relaţie extraordinară cu Universitatea din Oradea deja pe parcursul a doi ani. Am lansat în luna iunie un centru de studii pe care îl lansăm mâine şi la Chişinău”.

Viceprim-ministrul Ion Negrei a declarat că simpozionul ştiinţific de astăzi, la care sunt întruniţi istorici de o parte şi de alta a Prutului, este un prilej de a „dezbate unele segmente din istoria noastră naţională , mai ales cele care frământă societatea basarabeană”. „În cadrul unei secţiuni a simpozionului vor fi discutate consecinţele anului 1940 pentru Basarabia, eveniment care a determinat soarta populaţiei R. Moldova şi şi-a lăsat amprenta pe destinul acesteia. Soluţiile care vor fi propuse de către participanţi vor contribui la aprecierea regimului totalitar comunist, subiect pe care îl studiază Comisia parlamentară".

„Re-anexarea Basarabiei în istoriografia rusă postsovietică: interpretări noi”, „Anii 1940-1941 reflectaţi în fondurile Arhivei Naţionale a R. Moldova”, „Anul 1940 şi problema Basarabiei”, „Radiografia unui eşec. România şi cedarea Basarabiei” – sunt doar unele teme care vor fi abordate în cadrul conferinţei de istoricii de la Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Istorie”George Bariţiu”, Cluj-Napoca, Arhivele Naţionale ale României şi R. Moldova, Universitatea „Al. Ioan Cuza”, Iaşi, ş.a. De asemenea vor avea loc lansări şi prezentări de carte şi excursii la Mănăstirile Hâncu şi Căpriana.

• Un articol de: Nelly Gâștemulte
• Sursa: http://www.timpul.md/articol/societatea-romaneasca-intre-frontiere-imperiale-16422.html
  

(VIDEO) Vezi masina care a parcurs 4000 de km numai cu ajutorul razelor soarelui!

Foto: a1.ro

Se scumpeste benzina, cresc accizele, dar nu trebuie sa ne mai ingrijoram. Viitorul vine... de la soare. Patru mii de kilometri a parcurs masina care a castigat o cursa a automobilelor propulsate cu ajutorul energiilor alternative. Si masina mai are un avantaj: doi-trei membri ai familie pot sa o ia pe sus daca apare vreo problema, cantareste doar 160 de kilograme.

Universitatea japoneza Tokai a intrat in istorie cu uimitoarea masina solara care a reusit sa parcurga 4000 de kilometri numai cu ajutorul razelor soarelui.

Reprezentantii universitatii de la Johanesburg, gazdele concursului, nu au terminat cursa. Automobilul creat de ei a stabilit un record de deplasare pe o sursa de energie alternativa. Au parcurs aproape 2 mii de kilometri intr-o masina propulsata exclusiv pe benzina si hidrogen.

Inainte sa se poata inscrie in cursa care a durat 10 zile, vehiculele sunt analizate, iar cele care nu respecta cele mai stricte conditii eco, nu sunt lasate sa participe. La fel si cei care nu isi construiesc singuri vehiculele, fara ajutorul profesionistilor.

Sursa: a1.ro

Horea Uioreanu cere premierului Emil Boc formarea unei celule de criză pentru monitorizarea poluării Dunării

Recenta catastrofă ecologică din Ungaria, respectiv scurgerea de reziduuri chimice dintr-un rezervor avariat al unei fabrici de alumină din vestul Ungariei, în urma căreia patru persoane au murit, şase sunt date dispărute şi alte 120 au fost rănite, trebuie luată foarte în serios şi de autorităţile din România. Conform reprezentanţilor Administraţiei Apelor Române, valul de poluare “a intrat ieri în Dunăre, unde s-a înregistrat o creşterea PH-ului de la 9,1 la 9,5. Conform calcu¬le¬lor, timpul de propagare dintre Budapesta şi Baziaş este de 4-5 zile. În urma acţiunilor de decontaminare ale autorităţilor ungare PH-ul râului Marcal a scăzut de la 12-13, cât era anterior deversării la 10. Pentru acest lucru au fost turnate în râu peste 400 de tone de nitrat de calciu şi magneziu pentru a preveni contaminarea Dunării”.
Pe de altă parte, experţii organizaţiei ecologiste World Wildlife Fund (WWF) susţin că pe fondul ploilor abundente din aceste zile, noroiul roşu “se va răspândi mai rapid şi pe suprafeţe mai mari”, iar Directorul programului privind Du¬nă¬rea al WWF, Andreas Beckmann, vede drept “aproape inevitabilă” contaminarea fluviului, deşi autorităţile ungare au anunţat că noroiul este toxic doar când, uscându-se, este dispersat în aer. Dincolo de pericolele imediate, apele alcaline contaminate cu metale grele (arsenic, cadmium, crom, plumb) vor avea efecte pe termen lung, asemenea deversării de cianură de la Mina “Aurul” din Baia Mare, la 30 ianuarie 2000.

În acest context, consider că este imperios necesară crearea unei celule de criză care să monitorizeze situaţia din ţara vecină şi propagarea valului de poluare, dar şi impactul acestuia asupra mediului şi populaţiei din România, dat fiind faptul că substanţa care s-a scurs are proprietăţi caustice şi conţine metale grele care ameninţa flora, fauna, dar şi populaţia. Comisia va trebui să stabilească măsurile care trebuie luate pentru neutralizarea efectelor poluării şi cuantumul despăgubirilor pe care autorităţile din Ungaria vor trebui să le plătească României pentru pagubele produse de scurgerile aşa-numitului noroi roşu din rezervorul de alumină al întreprinderii din oraşul Ajka.
Activitatea acestei comisii se înscrie în reglementările existente la nivelul Uniunii Europene privind poluarea industrială, reglementări care merg, în general, pe principiul «Poluatorul plăteşte». Conform aceloraşi reglementări, evaluarea o fac statele implicate, iar dacă nu se înţeleg pot chema evaluatori independenţi. Sunt convins că, date fiind excelentele relaţii bilaterale dintre România şi Ungaria şi precedentul creat de deversarea de la Baia-Mare din anul 2000, vinovaţii pentru această catastrofă ecologică vor plăti toate pagubele produse mediului sau populaţiei de pe teritoriul naţional al României.

Cu consideraţie,
Horea Uioreanu
Deputat PNL de Cluj

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/horea-uioreanu-cere-premierului-emil-boc-formarea-unei-celule-de-criza-pentru-monitorizarea-poluarii-dunarii.html

Ministrul maghiar din Guvernul Romaniei incerca sa acopere Budapesta in problema dezastrului ecologic

In timp ce Laszlo Borbely dădea asigurări că dezastrul ecologic din Ungaria nu reprezintă un pericol transfrontalier, şeful Apelor Române anunţa că substanţele nocive au intrat în Dunăre, scrie Romania Libera, preluata de Romanian Global News. Cât de afectată va fi până la urmă Româ nia, ca urmare a pro pa gării viiturii to xi ce, care a făcut deja morţi şi răniţi în Ungaria şi a po luat extrem de grav anumite regiuni din ţara vecină? Ei bine, autorităţile române nu erau capabile nici ieri, la trei zile după in cident, să ofere publicului date lămuritoare. Pe de o parte, din in formaţiile culese de România Liberă, rezultă că Budapesta nu a transmis Bucureştiului toate datele pe care le are la dispoziţie. Pe de altă parte, apelul la calm, făcut insistent de ministrul UDMR al Mediului, Laszlo Borbely, este contrazis oficial de şefii de la Apele Române. Ieri, în aceeaşi zi în care Borbely anunţa că viitura va intra în Dunăre abia azi, vineri, directorul Apelor Române, Csaba David, anunţa că substanţele toxice, rezultate în urma scurgerilor de la combinatul de aluminiu din oraşul Ajka, contaminaseră deja fluviul. Sursa: Romanian Global News

Economia României ar putea fi salvată. VEZI SOLUŢIILE

Sursa: REALITATEA TV

Economia României ar putea fi salvată, spun investitorii străini care au găsit şi soluții pentru redresarea economică a ţării. Diminuarea evaziunii fiscale, mai multe locuri de muncă și scăderea inflaţiei ar putea fi doar câteva dintre rezultatele unui plan pe termen îndelungat.

Economia României ar putea fi salvată / FOTO: bloombiz.ro

În primul rând, pornirea programului "Prima Casă 3" ar putea fi o importantă sursă de venit. Mai exact, prin generarea acestui proiect s-ar crea 12.000 de locuri de muncă, iar creşterea estimată la bugetul de stat ar fi de 0,5 la sută.

O altă soluţie ar fi listarea la bursa locală şi internaţională a fondului Proprietatea. Statul ar putea obține din această afacere 12 miliarde de euro, bani care ar putea fi investiţi în infrastructură.

Investitorii spun că statul român ar putea face bani frumoşi din fotbal. România şi-ar putea depune, împreună cu Ungaria și Bulgaria, candidatura la Campionatul European de Fotbal din 2020. Venitul: 10 miliarde de euro.

Şi atragerea de fonduri europene în agricultură, în jur de 150 de milioane de euro anual, ar ajuta la salvarea economiei. Alte soluţii ar fi flexibilizarea legislaţiei muncii, înfiinţarea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economică sau implementarea conceptului "e-guvernare".

Oamenii de afaceri au făcut şi calculele pentru noi. Toate aceste măsuri ar avea ca efect o creştere cumulativă a PIB-ului de până la 11,6% în următorii cinci ani, 250.000 de noi locuri de muncă pe termen mediu şi o creştere suplimentară a veniturilor la buget de aproximativ 8,5% pe termen mediu.

Multiculturalitatea etnoregiunii Bucovina, un model pentru o Europă unită

Cernauti, Bucovina, Ucraina/CuvinteNoi.ro/vineri, 08 octombrie 2010/ - Pe 3 octombrie la Cernăuţi şi-a desfăşurat lucrările conferinţa internaţională „Culturi şi religii în Bucovina istorică. Retrospectivă şi perspective ale dezvoltării”.

La lucrările ei au participat oameni de ştiinţă, istorici şi politologi din Ucraina, România, Germania, Polonia, Bosnia şi Herţegovina şi Israel. În primele două zile conferinţa s-a desfăşurat la Cernăuţi, având mai multe secţiuni. Printre temele principale abordate în cadrul acestui for ştiinţific s-au numărat „Multiculturalitatea etnoregiunii Bucovina, un model pentru o Europă unită”, „Bucovina în perioada austriacă şi austro-ungară: tendinţe generale ale dezvoltării social-politice şi spirituale”, „Etnic şi confesional în Bucovina secolului XX” şi altele.

Despre importanţa acestei conferinţe ne-a relatat Natalia Strelciuk, docent la Facultatea de Istorie, Politologie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea naţională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi. „După părerea mea această conferinţă joacă un rol important nu doar pentru stabilirea unor relaţii armonioase între Ucraina şi România, dar, dacă ţinem cont de faptul că organizatorul ei principal este Fundaţia ”Reconciliere în sud estul Europei”, recunoscută în întreaga lume, putem afirmă că rolul conferinţei este mult mai însemnat pentru această regiune a Europei. Problema toleranţei este actuală şi în zilele noastre. Cu toate că trăim în secolul XXI, noi nu putem uita atât de uşor trecutul istoric, acele timpuri groaznice, deportările, torturile regimului stalinist prin care au fost nevoiţi să treacă mii de oameni atât din România, cât şi din Germania, Uniunea Sovietică. Toate aceste amintiri sunt foarte triste şi expoziţia de fotografii care a fost prezentată în cadrul conferinţei despre istoria evreilor şi rezultatul genocidului din perioada celui de-al doilea război mondial confirmă acest adevăr. Aş dori foarte mult să fie organizate astfel de expoziţii de fotografii şi despre soarta românilor, ucrainenilor, polonezilor, nemţilor şi a altor popoare care au avut de suferit în urma acelor torturi pentru ca generaţia tânără să cunoască istoria adevărată”, a menţionat Natalia Strelciuk.

Sursa: http://www.timocpress.info/?p=3262

In Ungaria, dupa alegerile locale, sunt cinci primari români

În trei localitati cu însemnata populatie româneasca au fost alesi primari români. La Micherechi a obtinut majoritatea voturilor Margit Tat, o tânara de origine româna, care a reusit sa-si alcatuiasca în jurul ei si un consiliu local compus din multi tineri, toti, fara exceptie, fiind de origine româna.

La Chitighaz a fost realeasa în functia de primar Maria Gyuricska Kalcsó, care si de aceasta data l-a învins pe contracandidatul Gheorghe Gulyás. Diferenta de voturi a fost aproape de o mie. La fel ca Micherechi, si la Chitighaz toti cei sase consilieri locali sunt de origine româna.

La Otlaca-Pusta au fost doi candidati de primari, Gheorghe Simonca, actualul primar si deputat in Parlamentul de la Budapesta câstigând detasat în fata lui Mihai Vidican. Si la Otlaca, majoritatea consilierilor locali sunt de origine româna.

Au mai fost alesi de primari si alti români din Ungaria: Tiberiu Iova în localitatea Salonta Noua (Újszalonta), de lânga Micherechi si Stefan Stan la Aszód.

O corespondenta de la Eva Iova, Ungaria

Sursa: Romanian Global News

Românca purtător de cuvânt la NATO era Lorena pentru Securitate

Sursa: realitatea.net
Jurnalista Oana Lungescu, numită purtător de cuvânt al NATO, povestea în urmă cu un an, într-un comentariu publicat în The Independent, cum a fost urmărită de fosta poliţie politică comunistă.

Oana Lungescu a fost urmărită de Securitate / FOTO: bbc.co.uk

“În 1983 pe vremea când eram la universitate, am fost invitată la un interviu la o agenţie de turism, sub pretextul unei slujbe de traducător. Mi-am dat seama repede că cel care mă intervieva era căpitan de Securitate. Mi-a oferit o serie de privilegii: paşaport pentru a călători în străinătate şi medicamente pentru tatăl meu care suferea de cancer. În schimb, eu trebuie să îi spionez pe cei care îi cunosc. Am spus NU. Recent am dorit să-mi văd dosarul pe care fosta poliţie politică mi l-a ţinut”, povestea Oana Lungescu, într-un comentariu scris în urmă cu un an, în The Independent.

“Am găsit rapoarte detaliate despre vizitele mele la British Council. Ore, nume ale celor cu care mă întâlneam, numere de înmatriculare. Cineva din interior este rugat să verifice dacă am vorbit şi un alt om pe care ei îl supravegheau. Era şi o notă despre întâlnirea mea cu căpitanul de Securitate. În plus, note despre plecarea mamei mele, detalii despre iubitul meu de 23 de ani, pe care îl suspectau de spionaj”, relatează Lungescu. Într-unul din rapoarte, aceasta află şi care îi era numele de cod de urmărită ce-i fusese dat de Securitate: Lorena.

Oana Lungescu a fugit din România în 1985. A realizat ample reportaje pentru BBC despre căderea comunismului, despre tranziţia României de la un sistem totalitar spre democraţie şi despre întreg procesul de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană.

PRESÖPUTERE-LIBERTATE a doua ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Românişi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni organiza a doua ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români. Evenimentul va fi organizat sub genericul PRESÖPUTERE-LIBERTATE şi va avea loc la Chişinãu, în perioada 14-16 octombrie 2010.

Evenimentul va reuni peste 100 de reprezentanţi ai organismelor de presă şi ziarişti români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi România a căror voce contează. De asemenea, la eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului,oameni politici, diplomaţi, experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova şi România.

Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români urmăreşte identificarea unor soluţii pentru a face mai vizibilă presa românească din jurul României în ţară, înfiinţarea unor structuri centrale şi locale ale FIJR, stabilirea unui calendar anual de activităţi, lansarea unor publicaţii ale FIJR, lansarea unui program de burse pentru jurnalişti, lansarea unui anuar al FIJR etc.

Program

Joi, 14 octombrie

ora 9.30: deschiderea oficialã a Congresului
-Discurs inaugural al preşedintelui FIJR;

ora 9.30-11.00 “Presa de limba românã din afara României”
-Decernarea premiului FIJR 2010
-Infiinţarea filialei FIJR din Chişinãu

11.30-14.00 “Presa şi puterea în Republica Moldova. Presa în campania electoralã”

Program special cu ocazia Hramului Chişinãului

Vineri 15 octombrie

09.30 -11.00 “Presa de limbã românã vs presa de limbã rusã / ucraineanã / sârbã /
maghiarã”

11.30 – 13.00 “Presa de investigaţie”

15.00 – 16.30 “Televiziunea şi radioul publice”

17.30 – 19.00 “Presã culturalã de limbã românã”

Sâmbãtã 16 octombrie

09.30 – 12.00 Adunarea Generala A FIJR- prezentarea raportului FIJR , proiecte.
Concluzii. Inchiderea Congresului.

Românii din sudul Basarabiei (1): Nova Pokrovka, satul fără Dumnezeu

„Da' ce să căutaţi acolo?!?!” - primim de fiecare dată acelaşi răspuns când întrebăm cum se poate ajunge la Nova Pokrovka. „E departe... şi-apoi acolo se ajunge greu... drumurile sunt proaste...” Nimeni nu ne încurajează să mergem la Nova Pokrovka. E în afara oricărui drum principal, undeva între lacurile Catlabug şi Chitai. Statistica anului 2007-2008 spune că la şcoala din Nova Pokrovka învaţă 118 elevi, în şapte clase cu predare în „limba maternă” şi două clase cu predare în limba ucraineană. „N-aveţi ce vedea acolo...” - concluzia asta ne convinge că trebuie să ajungem într-un fel sau altul la Nova Pokrovka. E zi de sărbătoare şi sunt puţine şanse să găsim pe cineva la şcoală sau la primărie – însă merită încercat.

De fapt Nova Pokrovka se află pe un deal între lacurile Catlabug şi Chitai. Panta e lină, însă drumul aproape că lipseşte. Doar o treime din şosea este acoperită cu asfalt şi ăla plin de găuri... Ne strecurăm cu greu la deal printre gropi şi şleauri. Dacă ne prinde o ploaie aici nu ştiu cum scăpăm. Pe hartă apare un drum secundar din Nova Pokrovka spre Priozernoe. De acolo putem trece la Cervonyi Yar şi apoi putem coborî din nou spre Dunăre, la Chilia. Şoseaua e din ce în ce mai proastă şi la un moment dat dispare cu totul. Noroc că în faţă se văd din nou urme de asfalt. Pe vârful dealului apare deodată un măgăruş care paşte toropit de soare. Se văd primele case ale satului şi un panou de tablă pe care abia putem citi „Nova Pokrovka”. Am ajuns.

Satul pare părăsit. Nici o mişcare, de nicăieri. În afară de măgăruşul de la intrarea în sat nu vedem nici o fiinţă vie. Nici pe stradă, nici în curţi. Totuşi, după câteva sute de metri ne iese în faţă un bărbat. Oprim şi îl întrebăm unde este şcoala. Ne arată cu mâna să mergem înainte.

• Dar spre Priozernoe?

Se uită lung la noi:

• Drumul spre Priozernoe e rupt...

Se uită din nou lung la maşina noastră şi clatină din cap neîncrezător:

• Nu ştiu dacă a să puteţi trece pe-acolo... E o gaură mare...

Puteţi să luaţi la bot

Ne continuăm drumul şi oprim la o intersecţie mai mare. În dreapta noastră un magazin sătesc, prăpădit rău de tot. În faţa lui, un bărbat la vreo 60 de ani meştereşte ceva la o Ladă de pe care stă să cadă tabla. Cobor din maşină cu agenda în mână.

• Bună ziua!

Omul se uită lung la mine, se ridică şi mormăie un răspuns. Apoi se burzuluieşte la mine:

• Da voi cine sunteţi?

• Ziarişti, de la Bucureşti...

• Da voi ştiţi că ziariştii de la Bucureşti pot să şi ia la bot pe aici?

În gând îmi spun că nu-mi doresc să „iau la bot” în Nova Pokrovka. Cu voce tare încerc să deschid un dialog:

• Păi de ce să ia la bot ziariştii?

• Pentru că scriu minciuni! Tăţi ziariştii ar trebui împuşcaţi! Îl ştiţi pe unu Popescu? Eu dac-am să-l prind pe aici am să-l împuşc!

Neg că aş cunoaşte vreun Popescu care să merite împuşcat, slavă Domnului, e plină lumea de Popeşti, n-am de unde să-l cunosc eu tocmai pe cel care urmează să fie împuşcat la Nova Pokrovka. Încerc totuşi să salvez ceva din breasla ziariştilor.

• Da poate nu trebuie împuşcaţi toţi ziariştii... Poate ar trebui împuşcaţi doar ziariştii cu ochii albaştri?

• Nu, nu! Toţi ziariştii trebuie împuşcaţi! Voi ce faceţi pe aici? Faceţi politică?

Cătălin intră şi el în dialog şi se leapădă de politică ca de Satana: nu, nu facem politică!

• Da ce căutaţi pe aci?

• Am vrea să vorbim cu cineva de la şcoală, ştiţi unde este?

Ne arată cu mâna peste drum clădirea şcolii şi ne taie avântul:

• Acolo-i şcoala, da nu-i nimeni acolo acum. Bre, voi faceţi politică...

Marele Stalin

Ochii lui albaştri ne verifică din cap până-n picioare. Se hotărăşte brusc să continue interogatoriul:

• Voi de Stalin aţi auzit?

• Da...

• Mare om Stalin aista! (tonul lui admirativ faţă de Stalin nu poate fi redat) Le-a dat la bot la toţi, la toţi! (hotărât lucru, cea mai mare calitate a unui om este să ştie să dea la bot...) Şi lui Ghitler i-a dat la bot! Voi de Ghitler aţi auzit?

• Am auzit...

• A vinit Ghitler peste Stalin, da Stalin nu s-o lăsat şi i-a dat la bot, i-a împuşcat pe toţi!

Gesticulează frenetic şi ne predă un scurt curs de istorie a celui de-al Doilea Război Mondial, în care se împuşcă şi se „dă la bot”. Cătălin îl întrerupe:

• Biserica unde este?

• Iac-acolo! - şi arată cu mâna spre o movilă acoperită cu iarbă din spatele magazinului, unde păştea o iapă şi mânzul ei.

• Unde acolo? Întreb eu nedumerit.

• Acolo, acolo. Au explodat-o demult...

Biserica explodată

Nu mai stau să-l ascult, iau aparatul de fotografiat şi mă îndrept spre movilă. Sub firele de iarbă se văd pietre, cărămizi şi moloz. Înconjor uimit movila şi realizez că într-adevăr, cândva, aici a fost o biserică. Acum nu mai este decât un morman de cărămizi afumate. Zăresc printre firele de iarbă şi fostele fundaţii, întrevăd forma fostei clădiri. Cutremurat de această dovadă a barbariei sovietice fotografiez din toate unghiurile încercând să surprind tristeţea colosală care îmbracă acest loc. În tot acest timp în minte îmi sună expresia „sat fără Dumnezeu”. Asta este Nova Pokrovka, un sat fără Dumnezeu, un sat unde biserica a fost demolată de sovietici într-una din nenumăratele campanii împotriva misticismului, un sat unde biserica nu a fost reconstruită, ci lăsată în ruină, aşa cum a fost aruncată în aer. Lipsiţi de partide politice, lipsiţi de preot, lipsiţi de identitate, românii din Nova Pokrovka nu mai au cu ce se mândri decât cu marele Stalin, cel care a „dat la bot” tuturor. Mormanul de moloz seamănă cu un mormânt, sau mai bine zis cu un cadavru. În evul mediu cadavrele răufăcătorilor erau lăsate să putrezească pe câmp. Sovieticii, care au considerat credinţa în Dumnezeu ca pe o crimă au încercat să o ucidă şi au presărat teritoriul Imperiului Roşu cu cadavrele bisericilor demolate. Un stâlp al fostei porţi a bisericii din Nova Pokrovka a rămas în picioare. De el atârnă o poartă de fier ruginită, cu o lucrătură de feronerie bine alcătuită – semn că biserica nu era una oarecare. Atât a mai rămas în picioare: stâlpul porţii şi o parte din poartă. De lângă vajnicul stalinist Cătălin îmi face semne să mă întorc.

• Şi sigur nu faceţi politică?

• Nu facem politică. Dar de ce nu aţi refăcut biserica? Acum se poate...

• Da la ce ne trebuie nouă biserică? Să aibă unde se aduna babele? Lasă-le să steie acasă, să îşi vadă de ale lor... Nouă nu ne trebuie popă să mintă oamenii!

Omul are puţine idei, dar fixe. Vorbind cu el mi se pare că m-am întors în anii 50, anii victorioşi ai materialismului dialectic, ani în care învăţătorii şi preoţii din sate erau deportaţi departe, cât mai departe de satele lor.

• De când e construită şcoala?

• De muuult... De pe vremea lui Stalin, vine răspunsul.

Şcoala primară Gh. Tătărescu

Mă îndrept spre şcoală cu aparatul de fotografiat în mână şi rămân uimit de ce văd. Clădirea este una standard, clădire de şcoală construită în România în perioada interbelică. Jumătate din şcoală are geamuri termopan, jumătate vechile geamuri în formă de ochiuri dreptunghiulare. Rămân şi mai uimit când pe frontispiciul de cărămidă al şcolii, sub straturile succesive de var pot citi cu uşurinţă: Gheorghe Tătărescu. Literele de deasupra sunt inteligibile doar parţial, însă este cert că şcoala a fost inaugurată undeva în anii 30 ai secolului trecut în timpul mandatului de premier al lui Gheorghe Tătărescu. La o privire mai atentă descifrez încă un cuvânt „Şcoala” urmat de un altul pe care nu-l pot citi. Cel mai probabil este vorba de „Şcoala primară Gheorghe Tătărescu”. Deci „fasciştii de români” au construit şcoala de la Nova Pokrovka... Două piroane ieşite din perete probabil că susţineau o placă ce acoperea inscripţia descifrată de mine – doar că acum placa a căzut, o dată cu comunismul.

Moş Anatol – până la urmă aflăm cum îl cheamă – ne spune că la şcoală învaţă o sută şi ceva de elevi, mai mult „moldoveneşte”, dar sunt şi clase în limba ucraineană. Revine când şi când la obsesiile lui cu Stalin, „datul la bot” şi politica, însă ne răspunde la întrebări. Biserica a fost demolată la începutul anilor 70, în sat locuiesc mai mult moldoveni şi sărăcia este în floare. La recensământul din 2001 a rezultat că în sat trăiesc 879 de persoane, majoritatea declarându-se „moldoveni”. Când aude de România lui moş Anatol i se aprind ochii şi începe iar cu „datul la bot” şi Stalin. În sat n-au casă de cultură şi nici nu le trebuie. Bibliotecă este în şcoală. Nu mai întrebăm dacă au cărţi în limba română.

La recensământul din 1930, în satul Nova Pokrovka locuiau 985 de persoane dintre care 921 erau români, 37 ruşi, 13 bulgari, 13 găgăuzi, 3 polonezi şi un german. Perioada interbelică a fost una agitată pentru Nova Pokrovka: aici au existat în permanenţă comitete revoluţionare inspirate de peste graniţă, din URSS. Mai mulţi săteni din Nova Pokrovka au participat la rebeliunea din Tatar Bunar de la 1924, 16 dintre ei fiind judecaţi la Chişinău şi condamnaţi la diverse pedepse cu închisoare, iar în urma recursului au fost achitaţi. Periodic, în anii 30 erau descoperite în satul Nova Pokrovka organizaţii comuniste clandestine. Poate şi datorită acestui „trecut de luptă” ideologia sovietică este cât se poate de prezentă şi în ziua de azi.

Totuşi moş Anatol nu era chiar aşa de supărat pe români, drept dovadă ne-a spus de groapa din drumul spre Priozernoe. După ce ne-a cercetat atent maşina a dat verdictul: putem trece! Dar cu multă grijă. Am plecat uşuraţi din „satul fără Dumnezeu”. La ieşirea din sat drumul era din ce în ce mai prost: asfaltul era practic inexistent, iar gropile şi şleaurile îi dădeau serios de furcă lui Cătălin. Brusc ne iese în faţă craterul: adânc cât să intre un om în el şi lat cât mai mult de jumătate de şosea. Din fericire partea întreagă a şoselei nu are şleauri. Cobor din maşină şi încerc să-l ghidez pe Cătălin. Trecem la milimetru. Am scăpat fără să „luăm la bot”!

Articol aparut in numarul 23 al saptamanalului ziuaveche.ro.

IMG_4837.JPG" alt="IMG_4837.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

IMG_4846.JPG" alt="IMG_4846.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

IMG_4847.JPG" alt="IMG_4847.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

IMG_4848.JPG" alt="IMG_4848.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

IMG_4853.JPG" alt="IMG_4853.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

IMG_4858.JPG" alt="IMG_4858.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

IMG_4860.JPG" alt="IMG_4860.JPG" target="_blank" style="border-width: 0px; margin: 0px; padding: 0px; outline-style: none; font-size: 12px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; cursor: pointer; text-decoration: none; color: rgb(137, 0, 0);">

Sursa: http://www.ziuaveche.ro/reportaj/romanii-din-sudul-basarabiei-1-nova-pokrovka-satul-fara-dumnezeu-006767.html