În centrul municipiului Topliţa, judeţul Harghita, se ridică o clădire spectaculoasă (foto dreapta), la care ar jindui orice oraş mare din România. În 2008, era doar un cofraj sumbru de beton. Fusese începută de mult, dar niciodată nu s-au găsit bani pentru a fi terminată. Ei bine, în mai puţin de 
doi ani, impozanta clădire a fost gata, fi nisată şi dotată, devenind un fel de emblemă a municipiului. Deloc întâmplător, acest proces a început îndată ce noul primar a câştigat alegerile. Stelu Platon (foto mare), primul primar liberal din istoria Topliţei, a avut această ambiţie, şi a câştigat pariul. Cu el însuşi, în primul rând. Astăzi, în acest adevărat centru politic, administrativ şi cultural, se află şi Primăria, şi instituţiile deconcentrate, şi o bibliotecă foarte bine dotată, şi o superbă sală de spectacole, recent inaugurată. „Eu am fost, timp de două legislaturi, consilier municipal în Topliţa. Ştiu bine ce probleme are localitatea, ce ar trebui să fac şi care sunt priorităţile. De aceea, să nu vă miraţi dacă o să afl aţi că avem foarte multe proiecte, unele deja începute, pentru altele căutăm fonduri. Pentru că şi problemele în Topliţa sunt enorm de mari. S-au închis fabrici, s-au pierdut locuri de muncă, avem şomaj de 10 la sută, iar veniturile la buget s-au subţiat. Dar căutăm alte resurse fi nanciare, fi e de la judeţ, fi e de la Guvern, fi e din programe europene”, ne spune primarul. Şi începe să ne expună ce are în agendă.
Agenda unui primar ocupat
A refăcut esplanada în jurul Casei de Cultură. Are în lucru şapte blocuri, pentru reabilitare termică, unele aproape gata. „Asta pentru că ne-am mişcat repede. Alţii nici n-au început anvelopările. Am lucrat bine cu asociaţiile de proprietari, oamenii au înţeles că vor avea de câştigat, mai ales că zona noastră e destul de friguroasă, am reuşit să punem şi noi, 
Primăria, banii pentru aceste proiecte, cota de 30 la sută...” Luna viitoare va fi gata un bloc cu 34 de apartamente, pentru cazuri sociale. Şi va începe lucrul la alte 20 de locuinţe sociale. Curând, pe 1 mai, locuitorii Topliţei vor avea o nouă hală agro-alimentară. „Am reuşit să fac un parteneriat cu cei de la Plus, să reconstruiască piaţa pe banii lor, şi să-şi facă acolo şi propriul magazin. Iar hala va fi în proprietatea Consiliului Local, aşa a fost înţelegerea”, mai zice primarul, care e departe de a încheia lista proiectelor sale. Recent, Primăria a recepţionat conducta de gaz care vine de la Gheorgheni. 42 de kilometri. Se lucrează de zor la reţeaua de distribuţie a gazului în intravilan. Aşa că, spre sfârşitul acestui an, topliţenii ar putea trăi un moment istoric: vor avea gaz în locuinţe! Ce mai are în lucru Primăria? Extinderea reţelei de canalizare (acum există doar în zona centrală). Refacerea trotuarelor. Reabilitarea Parcului Central (foto stânga) (cofi nanţare de la Ministerul Mediului). Şi, cel mai important, s-a depus un proiect la Agenţia de Dezvoltare 7 Centru, valoarea acestuia fi ind de nu mai puţin de 10,7 milioane de euro. Proiectul e foarte ambiţios, dacă ne gândim că ar trebui asfaltate 41 de străzi, plus un centru social şi un azil, plus un sistem de supraveghere video în oraş, cu 60 de camere wireless! Proiectul este eligibil - ne asigură domnul Platon -, e la Ministerul Mediului, se aşteaptă banii de la Uniunea Europeană (UE). Şi tot în 2010, care pare să fi e anul marilor investiţii pentru Topliţa, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) va reface şi DN 12 (foto jos), care trece prin oraş şi este, putem confi rma, un dezastru. În sarcina Primăriei va sta reabilitarea trotuarelor pe acest tronson.
Economie de criză
Topliţa trăia, cândva, de pe urma uriaşei Platforme de Industrializare a Lemnului, una din cele mai mari din ţară. Nu mai puţin de 6.000 de oameni lucrau, în 1989, pe această platformă, mulţi venind din comunele apropiate. Astăzi, mai lucrează aici... 250! Între timp, au mai apărut fi rme mici de prelucrare a lemnului, majoritatea gatere, care fac ceva export de 
cherestea. Unele s-au închis, pentru că piaţa europeană e şi ea în criză şi nu mai cere atâta lemn. Urmarea? Alţi şomeri. Mulţi dintre ei au ales să plece afară, la muncă, dar e tot mai greu şi acolo. Mai sunt două mici fabrici, una de tricotaje, cu capital românesc, alta de încălţăminte, a unui italian. Partea proastă este că şi Fabrica de lapte de la Remetea a dat faliment. Asta înseamnă că fermierii din zonă nu prea au ce să facă cu laptele, deşi au destule vaci şi oi. Primăria le-a pus acestora la dispoziţie păşuni, în urma unor licitaţii, dar valorifi carea laptelui şi a cărnii rămâne marea problemă. Şi totuşi, primarul Stelu Platon rămâne optimist, şi se gândeşte tot mai serios că şansa municipiului poate fi turismul. În Topliţa sunt două ştranduri cu apă mezotermală, la 27 grade Celsius. Unul a fost retrocedat, celălalt a rămas la Primărie, cu un statut încă neclar. Ar trebui investiţii serioase şi aici, ca să se valorifi ce această bogăţie pe care stă oraşul. Mai ales că, în conformitate cu studiile de fezabilitate făcute recent, ar exista, la adâncimea de 1.000 de metri, ape termale la temperatura de 50 de grade! Dacă adăugăm cele două pârtii de schi, bine dotate, şi zecile de pensiuni agro-turistice care au apărut în zona periurbană, putem conchide că Topliţa are, într-adevăr, un potenţial turistic remarcabil.
Nu e uşor să conduci un municipiu cu 16.000 de locuitori (peste trei sferturi români), mai ales când acesta e foarte întins. Din acest motiv, de pildă, cele 3 licee şi cele 3 şcoli generale au unităţi în cartierele periferice, ca să nu fi e puşi pe drumuri copiii. Mai ales că drumurile... sunt cum sunt. Topliţa are, conform spuselor primarului, 75 de kilometri de drumuri neasfaltate!! Şi nici în Consiliul Local nu are primarul cine ştie ce sprijin de la propriul partid. Din 17 consilieri, 9 sunt de la PSD (inclusiv unul din PNG, care a fost ales viceprimar), 3 sunt din PNL, 3 din PD-L şi 2 din UDMR. Dar nici confi guraţia politică a consiliului, nici starea jalnică a infrastructurii, şi nici criza care a „răvăşit” economia, şi aşa fi ravă, a Topliţei, nu par să-l „sperie” pe primar, care nu ascunde că e un om foarte ambiţios. Şi, ca un „argument” suplimentar, ne povesteşte cum a ajuns să candideze la Primărie, deşi puţini îi dădeau şanse. „M-a convins - ne spune - colegul meu liberal Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Care a trimis o echipă de la facultatea de sociologie de acolo, să facă un sondaj de opinie în Topliţa. Iar sondajul s-a adeverit total! Şi scorul din primul tur, şi din turul doi, când am câştigat „la mustaţă”! De aceea, vă spun, nu mă las, topliţenii care m-au ales merită o viaţă mai bună, măcar în ce priveşte confortul urban. Şi mă voi bate pentru asta.”
Excursii Off-Road pe Valea Vârghișului în județul Covasna
Acum 33 de minute
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu