Opt focuri de armă au tras poliţiştii topliţeni în încercarea de a opri un motociclist

Nu mai puţin de opt focuri de armă, din care patru înspre urmărit, au tras poliţiştii topliţeni în încercarea de a opri un motociclist, care nu a oprit la semnalul agentului de circulaţie. Întâmplarea s-a petrecut miercuri după-amiază, pe strada Borsecului din municipiul Topliţa, când o motocicletă cu două persoane a fost filmată că se deplasa cu 77 km pe oră, conducătorul refuzând să oprească la semnalul agentului de poliţie.

După ce a efectuat manevra de întoarcere, motociclistul a pornit în viteză spre centrul oraşului, pasagerul coborând şi fugind printre blocuri, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip. Echipajul de poliţie a pornit în urmărirea lui, cu semnalele acustice şi luminoase în funcţiune, iar după circa 2,5 km motociclistul a ieşit din oraş.
În acest interval de timp, poliţiştii l-au somat în repetate rânduri să oprească, iar în momentul în care nu mai exista riscul rănirii vreunei persoane, au executat mai întâi 4 focuri de armă în plan vertical, după care alte 4 focuri de armă asupra pneului din spate al motocicletei, a precizat Gheorghe Filip. Pe timpul urmăririi, după ce cele două autovehicule au ajuns paralel, iar motociclistul a lovit uşor semnalizarea din faţă a autospecialei, deplasându-se pe un drum de ţară, a derapat şi a căzut, fugind pe jos şi sărind în râul Mureş.
Conducătorul motocicletei şi pasagerul au fost identificaţi în scurt timp în persoana a doi tineri din Topliţa, T.F. de 20 de ani, respectiv B.P. de 27 de ani. Până la închiderea ediţiei, doar pasagerul fusese depistat, însă Gheorghe Filip a declarat că şi conducătorul motocicletei va fi prins în scurt timp, ştiindu-se unde se află.
Motociclistului de 20 de ani i-au fost întocmite acte premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ,,conducere fără permis", ,,conducerea unui autovehicul neînmatriculat" şi ,,conducerea unui autovehicul cu numere de înmatriculare false", pentru care vor fi propuse soluţii legale prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa.

(Şt.P.)

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/articole.html#articol4

LAZAR LADARIU: Una-i Kosovo Si alta-i Ardealul! Alta Marie, cu alta palarie!

Una-i Kosovo Si alta-i Ardealul! Alta Marie, cu alta palarie!
S-ar putea crede, naiv cum e uneori romanul, ca, daca, in ultimul timp, UDMR a dat sonorul ceva mai mic, si-a schimbat si naravul. Eroare! Preocupati sa-si impuna, deocamdata, punctele de vedere, avantajoase sub semnul discriminarilor pozitive si al privilegiilor, in votarea articolelor din Legea Educatiei, au lasat-o mai moale, doar programatic si strategic in privinta asa-zisului "Tinut Secuiesc" si a altor pretentii absurde. Odata obtinand tot ce doresc, prin presiuni si santaj, liderii UDMR vor reveni in forta, mai incurajati de succesele obtinute gratie guvernantilor nostri adormiti, cu mai multa motivatie si obraznicie.

Pentru ca, oricum am lua lucrurile, tinta-tintelor, asa cum ei au dovedit-o in ultima vreme, o constituie demersurile pentru institutionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice in judetele Harghita si Covasna, cu populatie maghiara numeric majoritara, si, partial, Mures. Este, fara putinta de tagada, dorinta "radicalilor" si a "moderatilor", deopotriva, pentru care, asa cum toti separatistii trambiteaza, autonomia exista "de facto", ea doar trebuie recunoscuta "de jure". Altfel, sustin ei, nu-si pot afirma _ in pofida existentei modelului romanesc de relatii interetnice, considerat "etalon european pentru acordarea drepturilor minoritatilor" _ identitatea etnica, culturala si confesionala. Altfel, alteritatea, ideea de convietuire interetnica de ei nu pot fi concepute!

Intoleranta liderilor maghiari, lipsa lor de intelegere, a tuturor celor din fruntea "autoguvernarilor" locale fata de romani, iau forma unor clare discriminari. Exemplele sunt oricui si oricand la indemana. Ne vom referi doar la cateva dintre ele _ oferite de domnul dr. Ioan Lacatusu, din partea Centrului de Studii Europene Covasna_Harghita, presedintele Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures. Asadar, doar cateva exemple edificatoare: muzeele judetene si locale au fost transformate, imediat dupa decembrie 1989, in muzee etnice secuiesti, neglijandu-se, total, patrimoniul cultural romanesc; transformarea ansamblurilor folclorice profesioniste, printre care Ansamblul "Ciobanasul", in ansambluri secuiesti; lovituri date Teatrului "Andrei Muresanu" din Sfantu Gheorghe"; la interventiile lui Marko Bela si Kelemen Hunor aceeasi soarta a avut-o si Muzeul National al Carpatilor Rasariteni; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din bani publici etc. Foc incrucisat au declansat mai-marii UDMR si impotriva infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, boicotand-o, reprosand ca nu li s-a cerut si lor voie! S-au opus, vehement, retrocedarii proprietatilor apartinand parohiilor ortodoxe; prezentarea Bisericii Ortodoxe ("cu cupole in forma de ceapa"!) din cele doua judete - in mass-media maghiara - ca o institutie care urmareste "cucerirea pamantului secuiesc"; atacuri indreptate impotriva I.P.S. Ioan Selejan si a slujitorilor sfintelor altare romanesti.

Nu putine sunt exemplele din domeniul invatamantului, in privinta ocuparii posturilor de directori-adjuncti in scolile mixte de catre profesorii romani; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor maghiare si neglijarea celor romanesti; discriminarea elevilor romani de la unele scoli mixte. Discriminarea cea mai evidenta a fost practicata in domeniul administratiei publice, fapt sesizat si de presedintele Traian Basescu, cu prilejul unor vizite in zona: neacceptarea, nici macar a unui singur roman, in conducerile consiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale cu populatie mixta din Harghita si Covasna; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice de cunoasterea limbii maghiare (la Sfantu Gheorghe, Arcus, Chincius, Miercurea Ciuc, Targu Secuiesc, Baraolt etc., neexistand functionari de nationalitate romana!); folosirea banilor publici (cazul de la Moacsa) pentru promovarea unor idei iredentiste, separatiste, antiromanesti; steme fara niciun

element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti din zona; sfidarea simbolurilor romanesti, foarte multi primari refuzand sa poarte esarfa tricolora de Ziua Nationala a Romaniei, la alte evenimente prevazute de lege; acordarea denumirilor de strazi si institutii publice prin neglijarea si respingerea personalitatilor romanesti; nerespectarea prevederilor legale privitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice. Sa nu mai amintim de discursurile intolerante, antiromanesti, atacurile din mass-media de limba maghiara din cele doua judete, "fiefuri ale baronilor locali" maghiari etc.

Sunt doar cateva aspecte care nu pot fi trecute cu vederea, care nu duc, in niciun fel, la un climat de normalitate, in spiritul valorilor europene si crestine, la respect, toleranta si alteritate. De aici si gandul zevzec, total contraproductiv, al unor conducatori maghiari, de a face o similitudine intre autonomia teritoriala, pe criterii etnice, a asa-zisului "Tinut Secuiesc", o stupiditate, si provincia separatista Kosovo. Argumente impotriva afirmatiilor unor lideri maghiari, dupa declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, care nu are nimic comun cu situatia romaneasca, sunt din belsug. Visatorii acestei autonomii, de fapt o incercare de resuscitare a fostei Regiuni Autonome Maghiare de trista amintire, ar dori raportarea "paralelismului etnic" majoritate-minoritate sub forma unor situatii conflictuale. Cu acest scop arunca mereu canistra cu benzina pe focul mocnit din Ardeal. Prea uita zevzecii un amanunt: provincia separatista Kosovo se afla la marginea Serbiei, in granita cu Albania, zona Harghita-Covasna este chiar in inima Romaniei! O cam cu totul alta poveste despre o alta Marie, cu alta palarie. Sa nu uitam, apoi, ca populatia de nationalitate romana din cele trei judete (Harghita, Covasna si Mures) este de peste 400.000 de persoane, constituind peste 36%. Daca luam in calcul si alte etnii, in afara de cea maghiara, peste 40% este o populatie nemaghiara! De vointa lor, a romanilor, nu se tine cont? Deci, "nimeni, niciunul dintre liderii maghiari, nu poate solicita autonomie teritoriala pe criterii etnice facand abstractie de vointa romanilor", pe care cineva i-ar obliga sa-si ia, din nou, lumea in cap si sa plece in bejenie, ca in anul 1940, in urma Diktatului de la Viena! Apoi, i-am intreba cum se vor simti, cum vor fi priviti ei, maghiarii traitori in alte judete ale Romaniei, deoarece "romanii nu vor putea asista pasivi cum, in mijlocul tarii lor, se formeaza o enclava etnica, in care patrimoniul cultural romanesc, istoria si limba romana, simbolurile romanesti (n.n. _ imn, drapel, stema) nu sunt reprezentate, iar romanilor le sunt incalcate drepturile fundamentale"? Atentie, deci! Daca unii vor intinde prea mult coarda, sa nu aiba, cumva, surprize! Sa nu puna prea mult la incercare rabdarea romanilor, deoarece "mamaliga romaneasca" s-ar putea sa explodeze! Iar istoria sa se repete! Este o atentionare si pentru mass-media de limba maghiara din zona, in mod deosebit pentru "Europa Idö" ("Timp european"), "Haromszek" ("Trei Scaune"), Szekely Hirmondo" ("Mesagerul secuiesc"). Dr. Ioan Lacatusu spunea, referindu-se la acest aspect, un mare adevar: "Nu se poate accepta un model de convietuire interetnica cu doua unitati de masura", in contextul in care maghiarii "beneficiaza de toate drepturile si libertatile unui cetatean roman, in toate localitatile din Romania (in privinta domiciliului, studiilor, a profesarii meseriei), respectandu-li-se identitatea, cultura, limba, confesiunea, iar romanii traitori in judetele Harghita si Covasna, cei din intregul spatiu romanesc, ajunsi aici, sa aiba parte _ in arealul est-transilvan _ doar de intoleranta, de masuri discriminatorii la incadrarea in munca, precum si de comportamente refractare la prezenta limbii si culturii romanesti in spatiul public".

In zona, romanii sunt discriminati, priviti cu suspiciune, jigniti, liderii maghiari sustinand aberatia ca ei, romanii acolo nascuti, aflati in tara lor, cica "urmaresc schimbarea structurii etnice" si "romanizarea pamantului secuiesc". Ei neaga si neglijeaza complet adevarurile istoriei de-a lungul veacurilor, uitand, cu desavarsire, ca, intotdeauna, trecatorile din Carpati au insemnat "drumuri cu doua sensuri de circulatie". Sa nu uite visatorii autonomiei teritoriale pe criterii etnice ca stupizenia numita asa-zisul "Tinut Secuiesc" va avea consecinte negative pe termen mediu si lung, in privinta relatiilor dintre romani si maghiari, amplificandu-se dupa "principiul dominoului". Sa nu se uite lectia din 20 martie 1990, de la Targu-Mures! Sa nu uite ei ca banii, deocamdata, ii primesc de la bugetul central al statului roman! Nu cred ca vor opta, neinspirat si pagubos, sa traiasca numai cu cartofi si cu apa minerala! Ca ei sunt legati, ombilical, de complexul economic national, de la gaz metan la sistemul bancar, invatamant, sanatate, asigurari sociale, turism, nu stiu si nu vor sa tina cont? Cred ei ca-i va ajuta Ungaria? Sa fim seriosi! Demersurile lor separatiste si autonomiste vor avea, sigur, urmari negative asupra a "sute, mii de functionari publici, unii la inalt nivel, de etnie maghiara, stabiliti in Bucuresti, in urma participarii UDMR la guvernarea tarii". Disconfortul ar fi resimtit si de studentii maghiari din universitatile romanesti, in relatiile cu vecinii, cu colegii lor de munca, romani. Iar romanii si-ar aduce aminte de vremurile grele, cumplite pentru ei, din timpul Diktatului de la Viena (1940-1944) si de pe vremea Regiunii Autonome Maghiare. Autonomia teritoriala va afecta familiile etnic-mixte (in Covasna, Harghita si Mures _ peste 10.000, ceea ce inseamna intre 25.000-30.000 de persoane), persoanele cu dubla ascendenta identitara, apartinand azi bisericilor ortodoxe, greco-catolice, romano-catolice, reformate, evanghelice, unitariene, neoprotestante, fie de nationalitate romana, fie de etnie maghiara.

Asadar, exista foarte multe argumente ca "o constituire a unei enclave autonome in zona Covasna-Harghita-Mures nu va fi deloc benefica pentru maghiari si niciodata acceptata de romani!". Motivul? "Realitatile istorice _ precizeaza dr. Ioan Lacatusu _ si cele prezente, din acest areal, ne arata ca maghiarii de aici nu se pot afirma impotriva romanilor, ci numai impreuna cu ei!" Tendintele de enclavizare si de institutionalizare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut Secuiesc" vor duce la tensiuni si ciocniri, la amplificarea (nu la atenuarea!) conflictelor de orice fel. Pentru ca una-i provincia Kosovo si cu totul altceva Ardealul! O alta Marie, cu alta palarie! Asta ei trebuie s-o stie!

LAZAR LADARIU
Sursa: http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

Despre coincidente. Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei

---

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare.

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Mai 2010

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).

Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.

El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).

Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).

Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori

NUTS 2 800.000 până la 3 milioane

NUTS 3 150.000 până la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitatea unităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt.	Ţara	NUTS			Denumirea NUTS 3 în statele respective
		1	2	3
1.	Belgique / België / Belgia	3	12	45	Arrondissements
2.	Danmark / Danemarca	1	2	16	Amtskommuner
3.	Deutschland / Germania	17	42	443	Kreise / Kreisfreie Städte
4.	Ellada / Grecia	5	14	49	nomoi
5.	España / Spania	8	20	53	provincias
6.	France / Franţa	10	27	101	départements
7.	Ireland / Irlanda	2	3	8	regional authority regions
8.	Italia	6	22	104	province
9.	Luxembourg	2	2	2
10.	Nederland / Olanda	3	13	41
11.	Österreich / Austria	4	10	36
12.	Portugal / Portugalia	4	8	31
13.	Suomi/Finland / Finlanda	3	6	21	Maakunnat / landskapen
14.	Sverige / Suedia	2	9	22	län
15.	United Kingdom / Anglia	13	38	135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.

Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).

Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.

Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.

Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.

Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.

Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.

În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.

b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;

V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.

b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.

Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.

Se poate interpreta şi altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.

10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…

În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.

Să fie o simplă coincidenţă!?!

Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).

Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui

2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa

3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi

4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt

5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad

6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare

7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov

Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.

„01 – Botoşani, Suceava

02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui

03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea

04 – Constanţa, Tulcea

05 – Bucureşti

06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov

07 – Giurgiu, Teleorman

08 – Dolj, Mehedinţi, Olt

09 – Gorj, Vâlcea

10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova

11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara

12 – Alba, Hunedoara

13 – Sibiu, Braşov

14 – Covasna, Harghita, Mureş

15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940

Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şi trecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).

Sursa: CLIPA

Academia Catavencu: Dare de seamă despre maghiarizarea culturii române

Preambul: limba maghiară cîştigă terenul pierdut în Bazinul Carpatic. Ea se întoarce la locul faptei călare pe o iapă iute, purtînd o fleică cu miros de lalea alterată sub şa. Maghiarismul lucrează la două capete: la Budapesta se discută despre Trianon în termenii canonizării unui sfînt, iar la Bucureşti, în cancelarii, se lucrează la proiectul desemnării maghiarei drept cea de a doua limbă naţională a poporului român.

Pe 2010, bugetul Culturii este de 677 de milioane de lei

Salariile înghit 64% din sumă. Ministerul are 140 de posturi, dintre care 77 de consilieri plus experţi, angajaţi în condiţii obscure. În afară de aceştia, ministrul Kelemen Hunor posedă o adevărată curte medievală formată din opt consilieri personali: Porcsalmi Bálint Márton, director de cabinet, Bartha Réka Emese, Biró Enikö Katalin, Demeter András István, Radu Enache, Csilla Hegedüs, Markó Magdolna şi Nagy Emese. Adică, scuzaţi, şapte maghiari la un român. În aceste condiţii, nu vă supăraţi, maghiara a devenit limba oficială a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), formînd un baraj de comunicare între cabinetul ministrului şi celelalte compartimente de resort ale ministerului. Cabinetul comunică prioritar cu UDMR şi ia decizii în favoarea obiectivelor din Transilvania, din aria culturii maghiare, aşa cum se va vedea mai la vale.


Majoritatea numelor consilierilor de etnie română din minister sînt complet necunoscute, ceea ce presupune că gradul de mediocritate al funcţionarului român, complet dezinteresat de problemele culturii, a început să fie preferat şi cultivat de administraţia Kelemen, în contrapartidă cu interesul crescut al funcţionarului de etnie maghiară pentru partea de cultură pe care o reprezintă acesta. Pe Bálint Márton Porcsalmi, şeful de cabinet al lui Kelemen, care i-a făcut campanie la prezidenţiale, ministrul l-a primit moştenire de la colegul său Nagy Zsolt. Conform datelor oficiale, Simona Steliana Tănăsescu prestează la două capete, întrucît lucrează şi la cabinetul viceprim-ministrului Markó Béla. Doamna Tănăsescu a negat că ar activa în ambele locaţii, deşi figurează atît pe site-ul Secretariatului de Stat al Guvernului (SSG), cît şi pe cel al MCPN. „Cum credeţi că aş putea să fac aşa ceva?“ Pe site-ul SSG figurează cu declaraţia de avere şi interese din data de 12 ianuarie a.c., iar pe cel al MCPN cu declaraţii din 14 aprilie 2009. „La SSG monitorizez problemele de cultură şi ţin legătura cu Ministerul Culturii, probabil de aceea am rămas în baza lor de date“, a adăugat dna Tănăsescu.


Csilla Hegedüs cheltuieşte circa 60 de milioane de lei pe lună pe avioane, făcînd naveta Cluj-Bucureşti şi retur. Funcţia ei de consilier personal al ministrului nu este clară, de vreme ce este directorul executiv al Fundaţiei „Transylvania Trust“, al cărei obiectiv prioritar rămîne reabilitarea Castelului Banffy din Bonţida. Suporterul fundaţiei este Prinţul Charles de Wales şi a atras peste două milioane de euro din sponsorizări. Deşi castelul şi domeniul au fost concesionate Prinţului Charles pe o perioadă de 49 de ani de către Primăria Bonţida, MCPN rămîne unul dintre sponsorii reabilitării şi conservării obiectivului. Conform adresei 932 din 4 martie 2010, vicepreşedintele CJ Cluj, Fekete Emöke, a solicitat introducerea castelului pe lista de priorităţi a judeţului Cluj, în Programul Naţional de Restaurare (PNR) 2010, la secţiunea „Servicii proiectare“. La aceeaşi secţiune figurează Castelul Wass-Banffy din Gilău şi bisericile reformate din Domoşu, Mănăstireni şi Văleni. La secţiunea „Execuţie lucrări“ s-a făcut o solicitare prin aceeaşi adresă pentru Palatul Banffy din Cluj-Napoca şi bisericile reformate din Băgara şi Panticeu.

Integral in Academia Catavencu

Ungaria oferă cetăţenie etnicilor din alte ţări în ciuda opoziţiei dure a Slovaciei. Guvernul de la Bucureşti tace complice

Viktor Orban nu a vrut să ţină cont de obiecţia Slovaciei când a trecut legea cetăţeniei ungare pentru etnicii maghiari n

Ungaria va acorda cetăţenia ungară etnicilor care trăiesc în alte ţări. Slovacia contestă virulent deciza vecinilor, ameninţând că maghiarii din ţara lor îşi vor pierde prima cetăţenie dacă o acceptă pe a doua

Parlamentul ungar a adoptat, ieri, legea care facilitează obţinerea cetăţeniei ungare de către etnicii maghiari din ţările vecine. Amendamentul a fost adoptat cu 344 de voturi pentru, trei împotrivă şi cinci abţineri. Legea, propusă de alianţa dintre partidul Fidesz şi creştin-democraţi, le permite etnicilor maghiari să depună cereri pentru obţinerea cetăţeniei ungare dacă pot demonstra că au origini maghiare şi că pot vorbi limba maghiară. Aceştia nu vor fi obligaţi să locuiască în Ungaria pentru a obţine cetăţenia, dar, în acelaşi timp, nu li se va acorda drept de vot. Această lege a fost contestată dur de Slovacia, ţară vecină Ungariei în care trăiesc aproximativ 500.000 de maghiari. Parlamentul slovac este decis să dea la rândul său o lege care prevede că, dacă etnicii maghiari aplică pentru cetăţenia ungară, o vor pierde pe cea slovacă.

Până în prezent Guvernul de la Bucureşti tace complice cu UDMR la guvernare şi se ocupă cu implementarea limbii maghiare la orele de istorie din Ardeal.

Sursa: Napocanews http://www.napocanews.ro/2010/05/ungaria-ofera-cetatenie-etnicilor-din-alte-tari-in-ciuda-opozitiei-dure-a-slovaciei-guvernul-d-ela-bucuresti-tace-complice.html

Pentru că nu putea să-şi recupereze banii, i-a luat excavatorul

Un bărbat din Odorheiu-Secuiesc este cercetat pentru ,,furt calificat" după ce, în schimbul unei datorii, şi-a însuşit un excavator.

Proprietarul utilajului, D.F., din Ungaria, a sesizat la sfârşitul săptămânii trecute Poliţia municipiului Odorheiu-Secuiesc despre faptul că persoane necunoscute i-au furat excavatorul care era parcat în faţa unei case din comuna Dealu. Potrivit biroului de presă al IPJ Harghita, principalul suspect în cazul acestui furt este B.G. de 37 de ani, din Odorheiu-Secuiesc. Acesta ar fi luat excavatorul în schimbul unei datorii de 42.000 de euro pe care cetăţeanul din Ungaria o avea la el şi pe care refuza să o achite. B.G. luase excavatorul din locul unde era parcat, l-a urcat pe un trailer şi apoi l-a dus în curtea unei societăţi comerciale, unde a şi fost găsit de poliţişti.
În urma acestei fapte, B.G. este cercetat pentru comiterea infracţiunii de ,,furt calificat".

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/

Tânăr de 26 de ani, decedat în urma unui accident rutier

Un tânăr de 26 de ani, din Corund, a murit luni dimineaţa în urma unui grav accident rutier. Accidentul a avut loc la ieşirea din comuna Corund, în jurul orei 3,30. Tânărul, F.A., în timp ce conducea autoturismul pe DN 13A, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a părăsit partea carosabilă în partea stângă lovindu-se de o cruce, iar apoi de un stâlp electric, pe care le-a rupt, după care s-a răsturnat pe suprafaţa părţii carosabile, se arată într-un buletin de presă remis de IPJ Harghita.

În urma impactului, conducătorul auto şi-a pierdut viaţa.

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/articole.html#articol5

Statuia lui Petofi Şandor agită spiritele în comuna Mihai Viteazu

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local din comuna Mihai Viteazu, care se va desfăşura marţi de la ora 17.00, se află şi un proiect de hotărâre care vizează amplasarea unei statui a lui Petofi Şandor, într-un loc central din comună.

Propunerea, susţinută de primarul UDMR Ioan Zeng (foto), a agitat spiritele în comună, iar o parte dintre localnici sunt decişi să protesteze faţă de această iniţiativă. Ei susţin că pentru domnitorul român Mihai Viteazu, care a dat numele localităţii, s-a pus doar un bust, în timp ce pentru poetul de origine maghiară, care nu are nici o legătură cu comuna, se doreşte amplasarea unei statui, în centrul localităţii.
Sursa: Turda News

Mircea Dusa (PSD): PDL a vandut, inca o data, UDMR, limba romana

Singurul deputat al romanilor din Harghita, social-democratul Mircea Dusa, si-a exprimat, miercuri, indignarea, fata de votarea articolului din legea educatiei care prevede predarea, in scolile maghiare, a istoriei romanilor si a geografiei Romaniei, in limba maghiara.

Deputatul social-democrat a acuzat PDL ca ''a vandut limba romana UDMR'', doar pentru a ramane la putere. ''In ziua grevei generale, cand romanii au iesit in strada sa-si apere drepturile si cand tara se afla intr-o situatie economica deosebita, PDL nu a gasit altceva de facut, pentru a-si pastra csontul (n.r. -os, in limba maghiara), decat sa vanda, inca o data, limba romana, UDMR'', a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Dusa.

Parlamentarul harghitean a precizat ca dupa intrarea in vigoare a noii legi a educatiei nationale, geografia Romaniei si istoria romanilor se vor preda in limba maghiara ''iar pe Stefan cel Mare il va chema Nagy Istvan''.

El considera ca, in acest fel, copiilor maghiari li se reduc substantial si sansele de a se descurca in alta parte decat in zonele locuite de maghiari, tinand cont ca ei nu vor cunoaste denumirile in limba romana ale localitatilor, raurilor sau ale muntilor.

''Sunt indignat si am cerut, la dezbaterile din plenul Camerei Deputatilor ca si limba romana se se predea in limba maghiara. De fapt, in Harghita si Covasna deja se intampla acest lucru. Limba romana este predata de suplinitori care nu cunosc nici ei limba romana'', a conchis Mircea Dusa.

Sursa: AGERPRES

Mureş. Ploile torenţiale au inundat gospodării şi au distrus o seră

Ploile torenţiale au făcut ravagii în judetul Mureş. Mai multe gospodării au fost inundate după o ploaie de numai câteva minute. Peste 70% dintr-o seră, situată în localitatea mureşeană Curteni, a fost distrusă din cauza inundaţiei.

O ploaie torenţială de numai câteva minute a fost suficientă pentru a inunda gospodăriile oamenilor. Pentru că exista riscul ca apa să intre în case

, mureşenii din localitatea Sîntana de Mureş au chemat pompierii.

Edilul comunei spune că a luat măsuri pentru a preîntâmpina alte inundaţii. În localitatea mureşeană Curteni, o seră a fost distrusă de ape în proporţie de peste 70%.

Din păcate, prognoza meteo nu aduce veşti bune pentru judeţul Mureş. Sunt anunţate ploi şi pentru zilele următoare.

Sursa: Antena 3

Mureş: Doi oameni au murit, după ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon în urma unui incendiu

Două persoane au murit, duminică, în localitatea mureşeană Viforoasa, după ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon în urma unui incendiu izbucnit la locuinţa lor. Potrivit reprezentanţilor ISU Mureş, citaţi de Mediafax, victimele sunt un bărbat şi o femeie. Din primele cercetări reiese că locuinţa celor doi a luat foc din cauza unui scurtcircuit la o priză.

Pompierii ajunşi la faţa locului au reuşit să stingă incendiul la scurt timp de la izbucnirea acestuia. Cu toate acestea, cei doi oameni care se aflau în locuinţă nu au reuşit să iasă la timp şi au murit în urma intoxicării cu monoxid de carbon.

O anchetă declanşată în acest caz urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs

incidentul.

Sursa: Antena3.ro

Susţinătoarea iredentismului maghiar, Smaranda Enache, a demisionat din PNL

Smaranda Enache, co-presedintele Ligii Pro Europa din Targu Mures, a anuntat, joi, ca si-a dat demisia din PNL, in semn de protest fata de faptul ca deputatii liberali au votat impotriva noului proiect de lege al educatiei.

“M-a socat atitudinea grupului parlamentar PNL din Camera Deputatilor la votarea legii educatiei nationale, cand s-a impotrivit predarii in limba materna a minoritatilor a istoriei si geografiei Romaniei, adoptand un limbaj nationalist si primitiv, demn de partidul lui Vadim Tudor.

Ma despart cu strangere de inima de PNL, stiind ca ma despart de mai multi prieteni, de oameni de valoare, pe a caror intelegere contez. Intrarea mea in politica a urmarit permanent reprezentarea in plan politic a valorilor in care cred si carora m-a dedicat, valorile care continua traditiile pro-europene si democratice ale Romaniei. In PNL acum, acest lucru nu mai este posibil”, a declarat Smaranda Enache.

Aceasta fost vicepresedinte al Actiunii Populare, iar mai apoi al Partidului National Liberal dupa fuziunea celor doua formatiuni, dar si ambasador al Romaniei in Finlanda pe vremea presedintiei lui Emil Constantinescu.

Co-presedintele Ligii Pro Europa din Targu Mures a adaugat ca nu se mai regaseste in PNL, mai ales ca formatiunea sustine proiecte cum ar fi Rosia Montana, cu care Liga nu este de acord.

“Nu ma regasesc in lipsa de politete si colegialitate manifestata fata de fosti membri ai Actiunii Populara (AP), deveniti membri PNL prin fuziunea celor doua partide. Protocolul de fuziune nu a fost respectat, cei proveniti din AP au fost marginalizati si umiliti in marea lor majoritate. Nu ma regasesc nici in subita apropiere a unor parlamentari europeni ai PNL de interesele Rosia Montana Gold Corporation, in beneficiul caruia se organizeaza sesiuni de lobby la Bruxelles sau se voteaza pentru mineritul cu cianuri in Romania”, a aratat aceasta.

Smaranda Enache a mai precizat ca l-a instiintat si pe Emil Constantinescu despre gestul ei.

sursa: Ziare.com

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, amendat pentru că a făcut publice datele unui petent!

Urmare a unei sesizari depuse de subsemnatul, Consiliul Judetean Harghita a fost sanctionat contraventional de catre Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANPDCP) pentru incalcarea prevederilor Legii nr. 677/2001.

La inceputul lunii martie 2010 am sesizat ANPDCP cu privire la faptul ca, Consiliul Judetean Harghita a dat publicitatii in data de 11 februarie 2010 un comunicat de presa, in limbile romana si maghiara, in care a facut publice datele mele cu carater personal, fara acordul meu. Comunicatul de presa al Consiliului Judetean Harghita, semnat de catre presedintele Borboly Csaba (foto) si in urma caruia am fost amenintat cu moartea, a fost dat publicitatii dupa ce tot eu am sesizat Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii in legatura cu caracterul discriminatoriu, la adresa comunitatii romanilor din judetul Harghita, al drapelului judetului Harghita, identic cu drapelul secuiesc, adoptat in 2009 de catre Consiliul Judetean Harghita.

Dupa sesizarea mea adresata CNCD, presedintele CJ Harghita a fost citat la audieri in aceasta speta, si a gasit de cuvinta sa dea un comunicat de presa in care a facut publice toate datele mele cu carater personal cu scopul intentionat de a ma intimida.

Inainte de a ma adresa ANPDCP i-am adresat o sesizare chiar lui Borboly Csaba in care i-am atras atentia ca mi-a incalcat drepturile prevazute in Legea nr. 677/2001 insa, dupa cum era de asteptat presedintele Borboly Csaba mi-a respins sesizarea. Se pare inca ca s-a inselat iar eu am avut, din nou, dreptate…

Redau mai jos o adresa a CJ Harghita prin care presedintele Borboly Csaba refuza sa imi comunice destinatarii comunicatelor de presa care contineau datele mele cu carater personal.

In acest moment analizez, impreuna cu avocatii, posibilitatea de a ma adresa instantei de judecata in civil pentru a solicita daune morale atat lui Borboly Csaba, in calitate de presedinte al CJ Harghita, cat si publicatiilor care au reprodus datele mele personale, printrele ele si portalul Szekelyhon si publicatia Csiki Hirlap.

Dan Tănasă

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/05/borboly-csaba-presedintele-cj-covasna-amendat-pentru-ca-a-facut-publice-datele-unui-petent.html

Mircea Duşa: Odată cu intrarea în vigoare a Legii educaţiei, Ştefan cel Mare se va numi Nagy Istvan

Preşedintele PSD Harghita, deputatul Mircea Duşa, acuză PD-L că ,,s-a vândut" UDMR şi susţine că, odată cu intrarea în vigoare a legii prin care disciplinele Istoria şi Geografia României vor fi predate în limba maghiară, ,,Ştefan cel Mare se va numi Nagy Istvan".

,,În ziua mitingului naţional de protest, când românii se luptă pentru apărarea drepturilor lor, partidul de guvernământ nu a găsit altceva mai bun de cuviinţă decât să se vândă pe el şi limba română UDMR, votând ca Istoria şi Geografia României să se înveţe în limba maghiară la şcolile cu predare în limba maternă. Aşa că, odată cu intrarea în vigoare a legii, Ştefan cel Mare se va numi Nagy Istvan", a declarat pentru Mediafax preşedintele PSD Harghita, Mircea Duşa, care este şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Duşa a spus că şi-a exprimat indignarea în plenul Camerei, propunând, în mod ironic, ca şi disciplina limba română să fie predată tot în limba maghiară. ,,Sunt indignat şi am cerut în plen, cu ghilimelele de rigoare, ca şi limba română să se înveţe tot în limba maghiară, poate aşa consfinţim o realitate, pentru că în Harghita şi Covasna Limba română este predată de suplinitori care nu o cunosc nici ei".
Duşa a spus că ar fi fost bine ca, în spiritul convieţuirii paşnice dintre românii şi maghiarii din cele două judeţe, suplinitorii care predau disciplina Limba şi literatura română să se aplece mai mult asupra cunoaşterii acesteia, apreciind că un astfel de demers este în beneficiul copiilor etnicilor maghiari. ,,Cei care predau ar trebui să realizeze că limba română este limba statului în care trăiesc. Dacă nu o vor mai auzi nici la orele de Istoria şi Geografia României, iar la orele de română o învaţă greşit, copiilor maghiari li se reduc şansele de a o cunoaşte şi de a o vorbi corect".

Sursa: http://www.informatiahr.go.ro/articole.html

Apel catre membrii Senatului si Presedintele Romaniei: Nu vindeti interesele natiunii romane

Intr-o scrisoare deschisa adresata senatorilor romani si Presedintelui Romaniei, mai multe organizatii civice romanesti din tara si strainatate, cer ca Legea educatiei, in varianta obtinuta prin santaj de catre UDMR si votata de catre Camera Deputatilor, sa nu fie adoptata de Senat sau promulgata de catre Traian Basescu, transmite Romanian Global News.

Romanian Global New prezinta varianta integrala a scrisorii:

Presedintiei Romaniei
Senatului Romaniei

Domnule Presedinte,
Domnilor Senatori,

Am aflat consternati de marsavul targ anti-national pe care l-au facut parlamentarii coalitiei puterii prin care, pentru avantajele unei sustineri politice de moment, au vandut interesele natiunii romane.

In ziua de 19 Mai 2010, prin acceptarea ultimatumului maghiar care cerea mutilarea numelor romanesti din cartile de Istorie si Geografie ale Romaniei prin traducerea lor in limba maghiara, parlamentarii romani dau un nou imbold enclavizarii si segregarii etnice in judetele cu majoritate maghiara. Sunt aceeasi parlamentari care au stat la baza legiferarii “tacite” a regionalizarii Romaniei pe baze etnice. Aceasta politica a compromisului politic pentru avantaje de moment, a devenit, din nenorocire, o caracteristica a politicii romanesti inclusiv pe plan extern.In timp ce tarile vecine isi definesc deschis sferele de influenta pe care le doresc implementate si-si exprima taios aceste pretentii, asa cum fac Rusia, Ucraina, Ungaria, noi ne complacem intr-o diplomatie defensiva, eventual de reactie timida la actiunile agresive ale altora. Mai mult, aceasta atitudine slugarnica, lipsita de demnitate nationala se regaseste si in politica interna a partidelor politice romanesti, care accepta orice compromis politic pentru agatarea de putere.

Astfel, pretentiile minoritatii maghiare de a conduce destinul Romaniei, inclusiv prin modificarea Constitutiei Romaniei, atunci cand reprezentantii acestei minoritati cer raspicat declararea tarii noastre ca stat multinational, deci pasibil oricand unei secesiuni in forta pe criterii etnice, sunt acceptate in pofida bunului simt si mai ales al mandatului pe care reprezentantii poporului roman in Parlamentul Romaniei l-au primit din partea alegatorilor. De aceea, noi, semnatarii acestui document, cerem senatorilor Romaniei, ca reprezentanti alesi de poporul roman, sa dea dovada de constiinta nationala romanesca si sa respinga prin vot aceasta lege a rusinii nationale.In cazul in care prin diverse manevre, se va primi un nou “vot tacit” sau prin acelasi tip de santaj, legea va fi votata si de senatori, cerem Presedintelui Romaniei, ca reprezentant al Statului Roman, sa nu ratifice o asemenea lege contrara spiritului, traditiei si intereselor nationale romanesti.

Semneaza:
- Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) cu toate despartamintele sale din tara si strainatate
- Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures
- World Romanian Congress
- Consiliul Mondial Roman
- Consiliul Romano-American
- Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni
- UNIFERO

La sugestia semnatarilor actuali, lista ramane deschisa, urmand ca Romanian Global News sa publice eventualele noi asociatii care vor semna documentul.
Acestea pot trimite mesajul lor pe redactia@rgnpress.ro

Sursa: Romanian Global News

Deputatii PDL si UNPR, prin votul lor, au mai dat o lovitura statului roman

Parlamentari PD-L , UDMR, şi UNPR au votat ieri 19 mai, ca elevii minorităţilor naţionale să înveţe Istoria şi Geografia în limba lor maternă şi nu în limba oficială a statului, limba română.

Votul PDL si UNPR, demonstreaza cat de departe de interesul national sunt parlamentarii acestor partide, care au votat respectiva prevedere.

Pactic deputatii PDL si UNPR dau unda undă verde UDMR pentru enclavizarea si segregarea etnica a zonei judeţelor Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, transmite Romanian Global News. Prin aceasta noua prevedere generatiile de copii maghiari nu vor mai sti denumirile corecte si istoria statului in care traiesc acest lucru venind in intampinarea doleantelor extremiştilor maghiari de a izola complet minoritatea maghiară de restul populatiei romanesti si de statul roman.

Pe fondul schimbarilor politice de la Budapesta si a cresterii extremismului maghiar in Ungaria , această prevedere, este încă o piatră pusă la temelia acţiunilor de segregare si autonomizare a zonei pe criteriul etnic, vizată de Budapesta si de extremistii mahiari din Romania. Desi cu o seara cu o seară înainte, o parte dintre parlamentarii democrat-liberali refuzaseră solicitarea UDMR, ceea ce a dus la amânarea votului, conducerea PDL şi-a băgat deputaţii în şedinţă, cerându-le vot pentru varianta UDMR. Ca niste marionete fara coloana vertebrala acestia au executat comanda executată ieri. Unul dintre instrumentele UDMR a fost presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care a modificat ordinea de zi, mutând dezbaterea la legea educaţiei înaintea legii lustraţiei. Prevedera antinationala a UDMR a fost votata cu 111 voturi „pentru", 45 „împotrivă" şi 10 abţineri. 81 de parlamentari PDL au votat „pentru", 5 „împotrivă", iar 9 s-au abţinut. PNL a părăsit sala în semn de protest, caracterizând votul drept unul „antinaţional", iar PSD a votat împotrivă.

Legea educaţiei a fost votată, ieri, de Camera Deputaţilor şi, pentru a intra în vigoare, are nevoie şi de votul Senatului, Cameră decizională. Romanian Global News felicita pe cei cinci parlamentari PDL care au votat impotriva legii care tradeaza interesul national romanesc.

Sursa: Romanian Global News

Tradarea deputatilor PDl Cluj: Uioreanu: Parlamentarii PDL, şantajaţi de UDMR să voteze pentru predarea Istoriei şi Geografiei în maghiară

Deputaţiii PDL de Cluj Daniel Buda şi Petru Călian au fost acuzaţi miercuri de către parlamentarul liberal Horea Uioreanu că au fost "şantajaţi" de UDMR pentru a vota favorabil în plenul de astăzi al Camerei în favoarea articolului din Legea Educaţiei care prevede ca Istoria românilor şi Geografia României să fie predate în limbile minorităţilor. El afirmă că aceştia ar fi dat înapoi speriaţi de avertizările UDMR privitoare la o eventuală ieşire de la guvernare a Uniunii.

"Beţia puterii îi face pe unii parlamentari să renunţe la principiile pe care până mai ieri le susţineau pe toate căile", susţine Uioreanu prin intermediul unui comunicat.

"Speriaţi de avertizările UDMR, potrivit cărora viitorul Guvernului depinde de votul asupra articolului 37 din Legea Educaţiei, care prevede ca Istoria românilor şi Geografia României să se predea în limbile minorităţilor, unii deputaţi aleşi pe listele PDL au cedat şantajului şi au votat în favoarea acestei prevederi. Printre cei care au fost de acord cu şantajul UDMR se numără Daniel Buda şi Petru Călian", se arată în documentul citat.

Potrivit lui Horea Uioreanu, dincolo de disciplina de partid şi de dorinţa de a rămâne "în cercul puterii aducătoare de beneficii", votul celor doi parlamentari surprinde, în condiţiile în care, până de curând, Daniel Buda "înfiera" cu mânie naţională revendicările UDMR privind autonomia teritorială, obligarea românilor să înveţe limba maghiară, legiferarea unei a doua limbi oficiale şi renunţarea la sintagma de stat unitar din Constituţie.

"Ce altceva poate însemna legiferarea predării Istoriei românilor şi Geografiei României în limbile minorităţilor decât oficializarea decesului limbii române ca singură limbă oficială? În toate ţările civilizate, în care democraţia este la ea acasă de secole şi drepturile omului sfinte, cele două materii se studiază în limba oficială", a subliniat deputatul PNL.

El îi reproşează deputatului Daniel Buda că "ori are memorie scurtă, ori îşi construieşte declaraţiile şi acţiunile funcţie de interesul de moment, în acest caz dorinţa de a salva, vremelnic, existenţa celui mai incompetent şi antinaţional Guvern din istoria postdecembristă a României".

"Votul lui Călian este şi mai greu de înţeles dacă ţinem cont de faptul că a intrat în politică şi şi-a construit cariera ca membru de frunte al PRM. Probabil că, pe parcursul peregrinărilor domniei sale prin trei partide politice, şi-a pierdut demnitatea şi patriotismul, acelea fireşti oricărui român. Inconsecvenţă, Buda şi Călian e numele tău", trece în revistă Uioreanu comportamentul politic al celuilalt parlamentar PDL vizat de afirmaţiile sale.

Deputatul liberal s-a declarat convins că votul de miercuri nu va rămâne fără urmări în plan politic, clujenii urmând să sancţioneze prin vot decizia aleşilor lor.

"Iar istoria, cea a românilor, îi va aşeza acolo le unde este locul: în ruşinoasă neuitare", a afirmat Uioreanu.

Bogdan Diaconu: Ce doreşte de fapt UDMR, să învăţăm şi limba română în limba maghiară?

Mai mulţi parlamentari ai PDL au votat împotriva intenţiei Guvernului de a permite prin noua lege a Educaţiei învăţarea istoriei şi geografiei României în limba maternă a minorităţilor. Chiar dacă Legea a fost adoptată cu respectivul amendament, este clar că unii aleşi ai PDL îşi dau seama acum, în al doisprezecelea ceas, că Guvernul se compromite prin trocul cu UDMR asupra căruia Partidul Conservator a atras atenţia că este nociv pentru România. Votul dat împotriva legii Educaţiei de către unii parlamentari PDL arată că şi moţiunea de cenzură are şanse mari să fie adoptată pentru că puţinele persoane lucide din PDL doresc să scape de acest Guvern care prăbuşeşte partidul în sondaje.

Ce doreşte de fapt UDMR, să învăţăm şi limba română în limba maghiară? În loc să se ocupe de criza din România şi de situaţia dezastruoasă economic a locuitorilor din zonele de unde provin voturile partidului, UDMR profită de neatenţia publică pentru a obliga minoritatea să nu mai înveţe limba română. Acest lucru nu aduce niciun folos cetăţenilor români de altă etnie pentru că îi va împiedica să se integreze social şi va crea enclave pe teritoriul ţării unde nivelul de trai nu va fi deloc atrăgător. Acest lucru se vede şi în momentul de faţă în judeţele Harghita şi Covasna, unde liderii UDMR menţin populaţia care îi votează în sărăcie şi izolare pentru a o putea controla mai uşor. Interzicerea accesului la limba română pentru minorităţi prin Legea Educaţiei aşa cum a fost votată în Camera Deputaţilor este un atac grav atât la statul român şi fundamentele sale, cât şi la normalitatea comunităţilor etnice din România.

Sursa: http://bogdandiaconu.blogspot.com/

Topliţa - Gura Secului, ceremonie militaro-religioasă comemorativă

În data de 13 mai 2010, de Înălţarea Domnului la Cer, topliţenii, oameni din zona Topliţei şi distinşi invitaţi, după ce au participat la Sfintele Liturghii de Ispas în lăcaşurile de cult, s-au deplasat într-un loc sacru, încărcat de istorie românească, la Gura Secului, la Monumentul-Mausoleu sub a cărui lespede îşi au odihnă veşnică cei 771 de ostaşi-eroi căzuţi în luptele de eliberare a Ardealului în Primul Război Mondial.

Aici s-a desfăşurat un ceremonial religios şi militar de comemorare a eroilor neamului românesc şi au depus coroane de flori, în semn de recunoştinţă veşnică pentru cei care au murit pentru ţară şi popor, reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţi ai localităţilor din jurul Topliţei, ai unităţilor militare, poliţiei, jandarmeriei, şefi de instituţii, agenţi economici, reprezentanţi ai partidelor politice şi ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în retragere şi rezervă etc.
Garda de Onoare, formată din militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte ,,General Virgil Bădulescu", a dat onorul pe parcursul întregii manifestări.
La ora 12,00, în timp ce se trăgeau clopotele în toate lăcaşurile de cult, în acordul Marşului de Întâmpinare au fost primite oficialităţile, după care muzica militară a intonat Imnul de Stat al României.

A urmat o slujbă religioasă de pomenire a Eroilor neamului românesc căzuţi pe câmpurile de luptă, săvârşită de un sobor de preoţi.
Despre însemnătatea Zilei Eroilor şi despre cei care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de bătălie au vorbit domnii Valentin Şimon, viceprimarul municipiului Topliţa, şi Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Printre altele, viceprimarul municipiului Topliţa a spus: ,,În aceste momente se cuvine să ne îndreptăm atenţia către ostaşii români, cadrele din structurile de apărare şi siguranţă naţională care au obligaţia ca şi în viitor să cinstească gloria de luptă a înaintaşilor noştri, să vegheze la independenţa şi suveranitatea României".
După un moment de reculegere, în ritmurile Imnului Eroilor au fost depuse coroane de flori, majoritatea roşii, pe ramuri de brad, pe a căror benzi tricolore s-a putut citi ,,Glorie eternă eroilor neamului românesc".
Ceremonialul de la Monumentul-Mausoleu de la Gura Secului s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a muzicii militare în aplauzele celor prezenţi.
Participanţii la manifestare s-au deplasat apoi pe platoul din apropierea Monumentului, unde s-a desfăşurat tradiţionalul maial de Ispas al topliţenilor. Aici, pe o scenă în aer liber s-a desfăşurat un bogat şi divers spectacol folcloric.

Şi-au dat concursul artiştii Ansamblului Artistic Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor" al Centrului Cultural din Topliţa şi dansatorii din Bilbor. Au fost aplaudate la scenă deschisă suitele de jocuri bărbăteşti şi de perechi din Topliţa, de pe Valea Mureşului, din Câmpia Transilvaniei, Bilbor şi Moldova. De asemenea, au fermecat prin glasurile lor soliştii vocali Alexandra Stoica, Loredana Marcu, Ilie Ciprian, Ramona Marcu, Dragomir Raita, Carmen Antal Cujbă şi Alexandru Oltean.
N-au lipsit mititeii, grătarele, berea rece şi toate ingredientele specifice unei serbări câmpeneşti. Autor: VASILE GOTEA
Sursa: Informatia Harghitei

www.condeiulardelean.ro: Speranţa Topliţei stă în turism

Autor: Adrian Teacă

În centrul municipiului Topliţa, judeţul Harghita, se ridică o clădire spectaculoasă (foto dreapta), la care ar jindui orice oraş mare din România. În 2008, era doar un cofraj sumbru de beton. Fusese începută de mult, dar niciodată nu s-au găsit bani pentru a fi terminată. Ei bine, în mai puţin de doi ani, impozanta clădire a fost gata, fi nisată şi dotată, devenind un fel de emblemă a municipiului. Deloc întâmplător, acest proces a început îndată ce noul primar a câştigat alegerile. Stelu Platon (foto mare), primul primar liberal din istoria Topliţei, a avut această ambiţie, şi a câştigat pariul. Cu el însuşi, în primul rând. Astăzi, în acest adevărat centru politic, administrativ şi cultural, se află şi Primăria, şi instituţiile deconcentrate, şi o bibliotecă foarte bine dotată, şi o superbă sală de spectacole, recent inaugurată. „Eu am fost, timp de două legislaturi, consilier municipal în Topliţa. Ştiu bine ce probleme are localitatea, ce ar trebui să fac şi care sunt priorităţile. De aceea, să nu vă miraţi dacă o să afl aţi că avem foarte multe proiecte, unele deja începute, pentru altele căutăm fonduri. Pentru că şi problemele în Topliţa sunt enorm de mari. S-au închis fabrici, s-au pierdut locuri de muncă, avem şomaj de 10 la sută, iar veniturile la buget s-au subţiat. Dar căutăm alte resurse fi nanciare, fi e de la judeţ, fi e de la Guvern, fi e din programe europene”, ne spune primarul. Şi începe să ne expună ce are în agendă.

Agenda unui primar ocupat

A refăcut esplanada în jurul Casei de Cultură. Are în lucru şapte blocuri, pentru reabilitare termică, unele aproape gata. „Asta pentru că ne-am mişcat repede. Alţii nici n-au început anvelopările. Am lucrat bine cu asociaţiile de proprietari, oamenii au înţeles că vor avea de câştigat, mai ales că zona noastră e destul de friguroasă, am reuşit să punem şi noi, Primăria, banii pentru aceste proiecte, cota de 30 la sută...” Luna viitoare va fi gata un bloc cu 34 de apartamente, pentru cazuri sociale. Şi va începe lucrul la alte 20 de locuinţe sociale. Curând, pe 1 mai, locuitorii Topliţei vor avea o nouă hală agro-alimentară. „Am reuşit să fac un parteneriat cu cei de la Plus, să reconstruiască piaţa pe banii lor, şi să-şi facă acolo şi propriul magazin. Iar hala va fi în proprietatea Consiliului Local, aşa a fost înţelegerea”, mai zice primarul, care e departe de a încheia lista proiectelor sale. Recent, Primăria a recepţionat conducta de gaz care vine de la Gheorgheni. 42 de kilometri. Se lucrează de zor la reţeaua de distribuţie a gazului în intravilan. Aşa că, spre sfârşitul acestui an, topliţenii ar putea trăi un moment istoric: vor avea gaz în locuinţe! Ce mai are în lucru Primăria? Extinderea reţelei de canalizare (acum există doar în zona centrală). Refacerea trotuarelor. Reabilitarea Parcului Central (foto stânga) (cofi nanţare de la Ministerul Mediului). Şi, cel mai important, s-a depus un proiect la Agenţia de Dezvoltare 7 Centru, valoarea acestuia fi ind de nu mai puţin de 10,7 milioane de euro. Proiectul e foarte ambiţios, dacă ne gândim că ar trebui asfaltate 41 de străzi, plus un centru social şi un azil, plus un sistem de supraveghere video în oraş, cu 60 de camere wireless! Proiectul este eligibil - ne asigură domnul Platon -, e la Ministerul Mediului, se aşteaptă banii de la Uniunea Europeană (UE). Şi tot în 2010, care pare să fi e anul marilor investiţii pentru Topliţa, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) va reface şi DN 12 (foto jos), care trece prin oraş şi este, putem confi rma, un dezastru. În sarcina Primăriei va sta reabilitarea trotuarelor pe acest tronson.

Economie de criză

Topliţa trăia, cândva, de pe urma uriaşei Platforme de Industrializare a Lemnului, una din cele mai mari din ţară. Nu mai puţin de 6.000 de oameni lucrau, în 1989, pe această platformă, mulţi venind din comunele apropiate. Astăzi, mai lucrează aici... 250! Între timp, au mai apărut fi rme mici de prelucrare a lemnului, majoritatea gatere, care fac ceva export de cherestea. Unele s-au închis, pentru că piaţa europeană e şi ea în criză şi nu mai cere atâta lemn. Urmarea? Alţi şomeri. Mulţi dintre ei au ales să plece afară, la muncă, dar e tot mai greu şi acolo. Mai sunt două mici fabrici, una de tricotaje, cu capital românesc, alta de încălţăminte, a unui italian. Partea proastă este că şi Fabrica de lapte de la Remetea a dat faliment. Asta înseamnă că fermierii din zonă nu prea au ce să facă cu laptele, deşi au destule vaci şi oi. Primăria le-a pus acestora la dispoziţie păşuni, în urma unor licitaţii, dar valorifi carea laptelui şi a cărnii rămâne marea problemă. Şi totuşi, primarul Stelu Platon rămâne optimist, şi se gândeşte tot mai serios că şansa municipiului poate fi turismul. În Topliţa sunt două ştranduri cu apă mezotermală, la 27 grade Celsius. Unul a fost retrocedat, celălalt a rămas la Primărie, cu un statut încă neclar. Ar trebui investiţii serioase şi aici, ca să se valorifi ce această bogăţie pe care stă oraşul. Mai ales că, în conformitate cu studiile de fezabilitate făcute recent, ar exista, la adâncimea de 1.000 de metri, ape termale la temperatura de 50 de grade! Dacă adăugăm cele două pârtii de schi, bine dotate, şi zecile de pensiuni agro-turistice care au apărut în zona periurbană, putem conchide că Topliţa are, într-adevăr, un potenţial turistic remarcabil.
Nu e uşor să conduci un municipiu cu 16.000 de locuitori (peste trei sferturi români), mai ales când acesta e foarte întins. Din acest motiv, de pildă, cele 3 licee şi cele 3 şcoli generale au unităţi în cartierele periferice, ca să nu fi e puşi pe drumuri copiii. Mai ales că drumurile... sunt cum sunt. Topliţa are, conform spuselor primarului, 75 de kilometri de drumuri neasfaltate!! Şi nici în Consiliul Local nu are primarul cine ştie ce sprijin de la propriul partid. Din 17 consilieri, 9 sunt de la PSD (inclusiv unul din PNG, care a fost ales viceprimar), 3 sunt din PNL, 3 din PD-L şi 2 din UDMR. Dar nici confi guraţia politică a consiliului, nici starea jalnică a infrastructurii, şi nici criza care a „răvăşit” economia, şi aşa fi ravă, a Topliţei, nu par să-l „sperie” pe primar, care nu ascunde că e un om foarte ambiţios. Şi, ca un „argument” suplimentar, ne povesteşte cum a ajuns să candideze la Primărie, deşi puţini îi dădeau şanse. „M-a convins - ne spune - colegul meu liberal Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Care a trimis o echipă de la facultatea de sociologie de acolo, să facă un sondaj de opinie în Topliţa. Iar sondajul s-a adeverit total! Şi scorul din primul tur, şi din turul doi, când am câştigat „la mustaţă”! De aceea, vă spun, nu mă las, topliţenii care m-au ales merită o viaţă mai bună, măcar în ce priveşte confortul urban. Şi mă voi bate pentru asta.”

Sursa: http://www.condeiulardelean.ro/articol/speranta-toplitei-sta-turism