Un nou semnal de alarmă pentru prevenirea, până nu este prea târziu, a creării unei ,,enclave etnice" în inima României

În noiembrie 2010, la Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu" din Bacău a avut loc colocviul cu tema ,,Relaţiile cu românii în dezbaterile congreselor secuieşti. O paralelă istorică: 1902-2010". Manifestarea a fost organizată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Asociaţia Romano-Catolicilor din Moldova ,,Dumitru Mărtinaş". La colocviu au participat cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, muzeografi, preoţi, profesori, studenţi, reprezentanţi ai Departamentului de cercetare istorică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, ai Asociaţiei Generale a Arhiviştilor din România - Filiala Bacău şi alţi iubitori ai istoriei naţionale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Sf. Gheorghe şi Bacău. Manifestarea şi-a propus să facă o paralelă istorică între modul în care şi-au proiectat relaţiile cu românii reprezentanţii populaţiei de etnie maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, la Congresul secuiesc care a avut loc la Tuşnad, în anul 1902, şi la manifestările similare organizate în perioada 1990-2010.
În cadrul colocviului au fost prezentate comunicările: Un memoriu despre importanţa Congresului Secuiesc ţinut în anul 1902 la Tuşnad, din punct de vedere românesc, dezbătut în şedinţa Consiliului de Miniştri din mai 1941 (prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea ,,Dimitrie Cantemir", Bucureşti); Relaţiile cu românii în dezbaterile Congresului Secuiesc ţinut în anul 1902 la Tuşnad (drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj); Intervenţia baronului Janos Urmanczy din Topliţa la Congresul Secuiesc de la Tuşnad Băi, din anul 1902 (dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş); Mişcarea migratorie a populaţiei din scaunele secuieşti înspre România, la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX (lector univ. drd. Ana Dobreanu, Facultate de Arhivistică Bucureşti); Legături de familie între transilvăneni şi moldoveni (dr. Silviu Văcaru, Institutul de Istorie ,,A.D. Xenopol" al Academiei Române, Iaşi); Secuii şi relaţiile cu românii în presa de altădată (prof. Vasile Stancu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe); Secuii şi atitudinea lor faţă de Principatele Române (Erich-Mihai Broanăr, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe); Originea ideii autonomiei secuieşti (dr. Alexandru Porţeanu, Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga" al Academiei Române); Identitatea asumată şi identitatea dorit impusă romano-catolicilor din Moldova (dr. Anton Coşa, Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu", Bacău); Limba română argument suprem al identităţii (conf. univ. dr. Ioan Dănilă, Universitatea Bacău);Românii în dezbaterile congreselor şi adunărilor populare organizate în judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1990-2010 (dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe); Problematica romano-catolicilor din Moldova în mass-media maghiară (ing. Gheorghe Bejan, Asociaţia Romano-Catolicilor din Moldova ,,Dumitru Mărtinaş", Bacău).

Sursa: Informatia Harghitei http://www.informatiahr.go.ro/