Bine ati venit pe blogul de stiri ”Harghita News”! Acest portal va ofera cele mai importante stiri din Harghita precum si o lista cu legaturi de internet spre primariile, pensiunile si publicatiile din judet.

sâmbătă, 25 iunie 2011

YouthVoice.ro/Harghita: Academicianul Giurescu : Adoptarea statutului minoritatilor nationale in forma actuala duce la destramarea treptata a statului

Academicianul Giurescu : Adoptarea statutului minoritatilor nationale in forma actuala duce la destramarea treptata a statului român si a hotarelor sale

Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita a organizat în data de 7 iunie a.c., în sala „Avram Iancu” din Parlamentul României, dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”, transmite Romanian Global News.

La dezbatere au participat: academicianul Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, dr. Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna – Harghita, Mircea Duşa, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, parlamentari PSD, PDL si PNL, din care amintim Lia Olguta Vasilescu, Florin Postolachi, Sergiu Andon, Horia Grama, alti parlamentari, cercetători, jurnalişti precum şi reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Participanţii la dezbateri au hotărât să solicite parlamentarilor din cadrul Camerei Deputaţilor să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR, deoarece această iniţiativă legislativă urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, înfiinţarea unor instituţii entice, paralele cu cele ale Statului Român, realizându-se astfel un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate, un pas decisive spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

S-a cerut membrilor coaliţiei guvernamentale să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, prin asumarea răspunderii guvernamentale, deoarece actul normativ respectiv reglementează probleme de interes naţional, care vizează prezentul şi viitorul Statului Român, integritatea şi suveranitatea sa.

Detalii: http://www.YouthVoice.ro/Harghita/

marți, 21 iunie 2011

Adevarul: Afacerile „războinicului“ PDL din Covasna, Dan Manolăchescu, finanţate de UDMR!

re Liderul PDL Covasna, Dan Manolăchescu, a declarat, luni, că dacă liderii UDMR doresc "un viitor Kosovo", "măcar să spună foarte clar de la început că acesta este ţelul şi ştim cu toţii ce avem de făcut: ori punem toţi mâna pe arme, ori plecăm cu toţii către alte zone, mai liniştite".

Interesant este faptul că pe Dan Manolăchescu, preşedintele PDL Covasna, nu l-a deranjat să primească bani de la UDMR, pentru afacerile pe care le patronează, alături de liderul PNL Covasna, Mădălin Guruianu...

Panoul secuiesc, făcut de români!
Scandalul provocat de panoul publicitar, de circa 40 de metri pătraţi, care afişa o poartă secuiască, cu doi tineri în costume secuieşti în cadrul ei şi cu o inscripţie în maghiară, română şi germană „SZEKELYFOLD - ŢINUTUL SECUIESC - SZEKLERLAND", nu este străin de liderul PDL Dan Manolăchcescu, care a ieşti la un atac agresiv împotriva UDMR: Potrivit Gândul, panoul a fost realizat de firma de publicitate a lui Dan Manolăchescu, unul dintre apropiaţii de încredere ai deputatului udemerist (la acea vreme, acum primarul municipiului Sfântu Gheorghe) Antal Arpad.

Bani publici de la edilii UDMR, pentru publicitate, pentru publicaţia din Covasna
Mai mult, Dan Manolachescu, care este şi laureat al Premiului Julianus pentru promovarea autonomiei maghiare in Covasna si Harghita (!!!), alătutri de Eva Maria Barki, a primit o finanţare consistentă pe firmele pe care le patroenază alături de Mădălin Guruianu, după cum se poate observa aici.

Alţi 40.000 de lei au fost primiţi dela Consiliul Judeţean de cei doi lideri politici locali covăsneni, prin Asociaţia pentru Comunitate, pentru lansarea cărţii «Mituri ale Ţinutului Secuiesc“, dar şi pentru „continuarea turneului naţional de lansare a ediţiei bilngve a cărţii «Mituri ale Ţinutului Secuiesc“...

Lansat în fruntea filialei de vicepreşedintele PDL, George Scripcaru
Dan Manolăchescu a ajuns în fruntea PDL Covasna după ce primarul Braşovului, vicepreşedinte al formaţiunii care răspunde de zona secuimii, s-a dus şi a făcut oridne în filială. Culmea este că Scripcaru a avut declaraţii total inverse, susţinând că nu îl deranjează să existe un Ţinut Secuiesc: "Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe.
Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean", a precizat Scripcaru, citat de Mediafax.

Sursa: Adevarul http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-dan_manolachescu-secui-extremism_0_503349922.html

marți, 14 iunie 2011

tradare națională marca PD-L Scripcaru: "Nu văd care ar fi problema dacă ŢINUTUL SECUIESC s-ar numi chiar aşa"

tradare națională marca PD-L Scripcaru:ŢINUTURILE CU REPREZENTARE: "Nu văd care ar fi problema dacă ŢINUTUL SECUIESC s-ar numi chiar aşa"
de Raul FLOREA

AFLAŢI AICI cum vor să rezolve pedeliştii SCANDALUL cu UDMR. Ce au discutat liderii PUTERII în spatele uşilor închise...

Cerinţa expresă a UDMR ca Harghita, Covasna şi Mureş să formeze un judeţ de sine stătător în cadrul reorganizării administrative forţează PDL să ia în calcul modificarea proiectului pregătit pentru asumare. După ce în întâlnirea Coaliţiei, de marţi dimineaţa, nu au reuşit să ajungă la un compromis cu partenerii lor de guvernare, pedeliştii au discutat în cadrul Biroului Permanent varianta trasării unor microstructuri zonale în interiorul superjudeţelor. Concret, noile judeţe să conţină anumite ţinuturi care, în ciuda faptului că nu ar avea personalitate juridică, ar urma să primească drepturi de reprezentare la nivel naţional şi european. Ideea a fost lansată de către George Scripcaru, primarul Braşovului, oraş programat să devină capitala regiunii Centru, structură ce înglobează şi judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Practic, vicepreşedintele democrat-liberal i-a spus lui Emil Boc că cea mai bună variantă de compromis este aceea de a accepta reunirea celor trei judeţe sub denumirea de "Ţinutul Secuiesc", alături de alte zone precum "Ţara Bârsei", sau "Ţara Haţegului", astfel încât orgoliile maghiarilor să fie satisfăcute.

Propunerea a fost confirmată pentru gândul de către George Scripcaru, care a explicat cum anume vede rezolvarea diferendului pe care PDL îl are cu partenerul său de guvernare: "Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe. Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean", a precizat pentru gândul primarul Braşovului.

Expunerea lui Scripcaru nu a fost primită cu prea multă căldură din partea premierului. Deşi nici nu a aprobat, nici nu a contrazis cele spuse de vicele PDL, Boc a dat de înţeles pe parcursul întâlnirii că nu este dispus să dea satisfacţie UDMR-ului. "Am făcut destule concesii", le-a spus primul ministru pedeliştilor care au ridicat problema pretenţiilor colegilor de coaliţie, conform surselor gândul.

Dezbaterea numelor noilor judeţe- sarcină de la Boc

Denumirea noilor judeţe este un alt punct de discuţie printre membrii BPN-ului. Mai exact, liderii din teritoriu au primit termen două săptămâni pentru a dezbate în teritoriu problema numelui pe care îl vor purta noile structuri. Dacă în anumite cazuri precum cel al regiunilor Vest, Sud şi Nord-Est nu există mari disensiuni, acestea urmând a fi denumite cel mai probabil Oltenia, Banat, respectiv Moldova, sau Moldova-Bucovina, este de aşteptat ca, în cazul regiunilor precum Nord-Vest şi Sud-Est, dezbaterile să fie aprinse. Nu doar şefii de filiale au primit, însă, sarcini. Miniştrii au primit de asemenea misiunea de a face bilanţul în instituţiile pe care le conduc. Fiecare minister va demara în această săptămână evaluarea reducerii numărului de deconcentrate şi structuri în teritoriu, astfel încât până la finalul acestei luni să poată fi făcută o simulare la nivelul întregului aparat guvernamental.

De ce vrea Boc asumare în sesiune extraordinară

Dincolo de discuţiile pe marginea trasării noilor "graniţe" regionale, democrat-liberalii nu au reuşit să ia nicio decizie finală privind modalitatea prin care "reforma" administrativă va fi aplicată. Deşi, iniţial, varianta asumării răspunderii în faţa Parlamentului era agreată de Boc, marţi, premierul nu a mai scos niciun cuvânt despre o nouă prezentare în faţa legislativului. Surse gândul dau însă ca probabilă organizarea unei sesiuni extraordinare la începutul lunii iulie, imediat după ce preşedintele Traian Băsescu se va adresa Parlamentului. Tactica PDL vizează varianta de rezervă: în cazul în care nu ar cădea la pace cu UDMR şi nu ar beneficia de garanţia susţinerii Uniunii în cazul unei moţiuni de cenzură, democrat-liberalii se vor baza pe faptul că opoziţiei i-ar fi mult mai greu să-şi mobilizeze parlamentarii la vot, dat fiind că o bună parte se vor afla în rolul de turişti.

Sursa: http://www.gandul.info/politica/exclusiv-planul-pdl-de-temperare-a-udemeristilor-propunerea-scripcaru-tinuturile-cu-reprezentare-nu-vad-care-ar-fi-problema-daca-tinutul-secuiesc-s-ar-numi-chiar-asa-8342130

duminică, 12 iunie 2011

PCM avertizează maghiarii: Reorganizarea ar putea avea urmări catastrofale

PCM avertizează maghiarii: Reorganizarea ar putea avea urmări catastrofale

Partidul Civic Maghiar a apreciat, vineri, ca planul de reimpartire administrativ-teritoriala a Romaniei va duce la rasturnarea proportiilor etnice in noile regiuni.

“Daca legea va fi adopata in forma propusa de Guvern, in Romania vor exista opt regiuni, care vor fi numite in continuare judete. Conform proiectului, cele trei judete secuiesti ar forma asa-numitul judet Transilvania impreuna cu alte sapte judete, ceea ce ar duce la rasturnarea totala a proportiilor etnice”, precizeaza conducerea PCM intr-un comunicat.

Liderii organizatiei considera ca regionalismul asimetric, mentionat in programul-cadru al partidului, ar fi cel mai potrivit pentru formarea comunitatilor administrativ-teritoriale romanesti. “Regiunile trebuie sa fie formate prin conciliere politica, prin consultarea populatiei prin referendum, prin respectarea identitatilor istorice, culturale si minoritare precum si prin respectarea politicii regionale al Uniunii Europene”, se arata in comunicatul PCM, conform ziare.com.

Regiunile acceptabile, in opinia conducerii PCM, sunt: Nordul Moldovei si Bucovina, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Banatul, Partium (regiunea Crisurilor), Transilvania de Nord, Maramures, Transilvania de Sud, Bucuresti si Tinutul Secuiesc.

PCM solicita UDMR sa nu contribuie la restructurarea planificata, deoarece aceasta ar putea avea urmari catastrofale pentru viitorul maghiarilor din Transilvania.

NapocaNews

Liderul Gărzii Poporului, Vali Guia, a luat drapelul Ungariei Mari cu panglica neagră de la Grupul Statuar Matei Corvin și acuză autoritățile

Liderul Gărzii Poporului, Vali Guia, a luat drapelul Ungariei Mari cu panglica neagră de la Grupul Statuar Matei Corvin și acuză autoritățile că nu au intervenit

Liderul Gărzii Poporului, Vali Guia, a luat drapelul Ungariei Mari cu panglica neagră de la Grupul Statuar Matei Corvin și acuză autoritățile că nu au intervenit

Astăzi, la amiază, un grup de circa 30 de extremiști și radicali unguri din Partidul Jobbik au organizat o manifestare ilegală și iredentistă în Piața Unirii din Cluj-Napoca sub privirile impasibile și plictisite ale jandarmeriei, poliției și ofițerilor de la SRI Cluj. Manifestanții din gruparea Jobbik erau cetățeni ai Ungariei și au cântat cântece patriotice în care cereau anularea tratatului de la Trianon și unirea Transilvaniei de Ungaria. Iredentiștii au arborat steagurile Ungariei Mari și au scris pe un banner Dreptate pentru Maghiari! La final au depus o coroană la statuia lui Matei Corvin cu tricolorul Ungariei și au legat o panglică neagră pe drapelul reprezentând stema Moldovei de la picioarele calului lui Matei Corvin. Organele statului român nu au intervenit.

Singurul care a avut curaj să vină la fața locului a fost Vali Guia, liderul Garzii Poporului, care a luat panglica cu tricolorul Ungariei și a desfăcut panglica neagră de pe drapelul Moldovei. Liderul Gărzii Poporului a declarat pentru NapocaNews: “Acțiunea extremiștilor maghiari a fost premeditată, nu spontană. Membrii partidului iredentist Jobbik s-au strâns și pe B-dul Eroilor și au venit în Piața Unirii la statuia lui Matei Corvin, fără să fie legitimați și opriți de poliție și jandarmerie. S-au comportat ca într-o țară ocupată cu servicii speciale timorate. De vină sunt autoritățile care nu au oprit această manifestare ilegală. Eu dacă ridicam trricolorul românesc în centrul unui oraș din Ungaria și strigam România Mare eram imediat legitimat, amendat și arestat. La noi poliția și jandarmeria se pare că ascultă de ordinele venite mai degrabă de la Budapesta, nu de la superiorii români. Organele abilitate trebuie să se informeze din timp și să oprească astfel de manifestări iredentiste și jignitoare, pe viitor, în centrul Clujului.”

NapocaNews

UDMR Covasna şi Harghita ameninţă cu „nesupunere civică” și război civil din cauza hărții cu 8 județe şi cer „statut special” pentru Ţinutul Secuiesc

Şefii UDMR ai CJ Covasna şi Harghita ameninţă cu „nesupunere civică” și război civil din cauza hărții cu opt județe şi cer „statut special” pentru Ţinutul Secuiesc

Şefii UDMR ai CJ Covasna şi Harghita ameninţă cu „nesupunere civică” și război civil din cauza hărții cu opt județe şi cer „statut special” pentru Ţinutul Secuiesc

În replică la anunţul secretarului general al PDL, Ioan Oltean, privind decizia Guvernului de a-şi asuma răspunderea, până la finele lunii în curs, pe proiectul legii de înfiinţare a celor 8 superjudeţe, şefii C.J. Covasna şi Harghita ameninţă cu „nesupunerea civică”. În replică la anunţul secretarului general al PDL, Ioan Oltean, privind decizia Guvernului de a-şi asuma răspunderea, până la finele lunii în curs, pe proiectul legii de înfiinţare a celor 8 superjudeţe, şefii C.J. Covasna şi Harghita ameninţă cu “nesupunerea civică”. “Propunerea privind împărţirea administrativ-teritorială a României iniţiată de PDL este inacceptabilă, pentru că ar duce practic la asimilarea judeţelor cu populaţie preponderent maghiară. Singura variantă acceptabilă pentru noi este ca Ţinutul Secuiesc să formeze o regiune cu statut special după modelul regiunii Tirolul de Sud şi de asemenea judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj să facă parte din aceeaşi entitate administrativă. În memoria maghiarilor din Ţinutul Secuiesc este vie încercarea regimului comunist din anul 1968 de a desfiinţa Ţinutul Secuiesc. Aşa cum atunci am împiedicat acest lucru, suntem hotărâţi să ne apărăm pământul natal folosindu-ne de toate mijloacele politice şi de nesupunere civică”, se spune într-un comunicat al Organizaţiei Teritoriale UDMR Trei Scaune, semnat de Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei şi al C.J. Covasna, conform www.gandul.info.

Comunicatul a fost “asumat” imediat şi de şeful Organizaţiei Teritoriale UDMR Ciuc, Borboly Csaba, preşedintele C.J. Harghita, care a mai adăugat, cu trimitere explicită la articolul din gândul: “Chiar şi Uniunea Europeană combate iniţiativa partidului majoritar guvernamental PDL. Sperăm că îşi vor recunoaşte greşeala şi în câteva zile îşi vor retrage propunerea cu cele 8 judeţe.” “Greşeală” pe care, pe blogul personal, Borboly Csaba a calificat-o drept “O manevră de diversiune cu care partidul majoritar încearcă să evite căderea guvernului pentru că termenul limită de 30 iunie pentru adoptarea legii minorităţilor se apropie şi foarte probabil partidul majoritar de guvernământ nu poateşi nu doreşte adoptarea acestei legi”.

De câțiva ani șefii și liderii celor două județe separatiste Harghita și Covasna urmăresc proclamarea unilaterală pe 15 martie a autonomiei ținutului secuiesc și duc o politică graduală de epurare etnică a românilor și de maghiarizare a instituțiilor statului român.

NapocaNews

Sorin Apostu a primit cartonaş roşu de la maghiari

Sorin Apostu a primit cartonaş roşu de la maghiarie

Aproximativ 30 de tineri maghiari au organizat, sâmbătă seara, în Piaţa Avram Iancu, un flash mob prin care au dorit să-i atragă atenţia primarului Sorin Apostu asupra comunităţii maghiare.

Tinerii s-au adunat în faţa Teatrului Naţional, când oficialităţile soseau la festivitatea de premiere a TIFF, şi au ridicat câte un cartonaş roşu pentru primarul Sorin Apostu.

Ei au purtat şi pancarte cu mesaje critice la adresa primarului.

Printre protestatari s-a numărat şi Gergely Balasz, preşedintele CNMT pe zonă.

Protestatarii doresc să-i atragă atenţia primarului Sorin Apostu că primăria clujeană „nu reprezintă doar acel segment de 79% din populaţia oraşului de etnie română, ci şi comunitatea maghiară din Cluj, care îşi foloseşte limba maternă în şcoli, pe afişe, în magazine, pe stradă ori acasă”.

Ei susţin că „recentele acţiuni anti-maghiare ale primarului, cât şi activitatea Primăriei Cluj sunt extrem de jignitoare faţă de comunitatea maghiară din Cluj”.

Printre acţiunile care i-au nemulţumit se numără demontarea tăbliţellor multilingve de la intrarea în oraş, plăcuţa cu citatul din Iorga de lângă statuia lu Matei Corvin şi faptul că grupul statuar ar fi fost folosit drept loc de joacă şi scenă improvizată de către spectatori, cu ocazia Zilelor Clujului.

O altă nemulţumire se referă la faptul că „singurul spectacol maghiar din cadrul Zilelor Clujului a fost întrerupt cu premeditare pentru sărbătorirea victoriei echipei clujene U Mobitelco” şi că doar ploaia a dus atunci la evitarea unui conflict interetnic.

Dan Ban

Sursa: http://www.napocanews.ro/2011/06/sorin-apostu-a-primit-cartonas-rosu-de-la-maghiari.html

Extremiștii maghiari cer acum INDEPENDENȚA la Londra: Protest pentru independenţa Ţinutului Secuiesc, la Londra VIDEO

În faţa Parlamentului britanic, a avut loc un protest pentru independenţa Ţinutului Secuiesc

În faţa Parlamentului britanic, a avut loc un protest pentru independenţa Ţinutului Secuiesc / FOTO: REALITATEA TV

Un grup de oameni a protestat, sâmbătă, la Londra, pentru independenţa Ţinutului Secuiesc, ei încercând să-i sensibilizeze pe britanici comparând Regatul Unit, cu Ungaria fără Ţinutul Secuiesc.

Protest la Londra, în favoarea independenţei Ţinutului Secuiesc. Imaginile au fost surprinse de un telespectator Realitatea TV aflat în capitala Marii Britanii.

Potrivit telespectatorului nostru, Răzvan Creangă, manifestanţii erau amplasaţi în apropierea clădirii Parlamentului. Ei erau "înarmaţi" cu bannere, afişe şi pancarte în limba română şi în engleză, mesajul predominant fiind indepdenţa pentru Ţinutul Secuiesc.

Unele dintre mesaje aveau însă un ton cel puţin agresiv. Ca, de exemplu, "91 de ani fără compromisuri! Numai soluţia armată este acceptabilă?". Alte pancarte comparau un Regat Unit destrămat cu Ungaria fără Ţinutul Secuiesc.

Sursa: realitatea.net


miercuri, 8 iunie 2011

Ne paşte o nouă criză a gazelor! Rusia ameninţă Ucraina cu majorarea preţului la gaz până la 500 de dolari pentru o mie de metri cubi

Cuvinte cheie: Criza gazelor, Rusia, gazprom, Ucraina,

Autor: Ion Preaşca | 168 afişări
FOTO ADEVĂRUL Preţul gazelor depinde de bunăvoinţa Gazpromului

FOTO ADEVĂRUL Preţul gazelor depinde de bunăvoinţa Gazpromului

Preţul metanului livrat în Ucraina în ultimul trimestru al anului 2011 va creşte cu peste 68% faţă cel în vigoare de 296 dolari pentru o mie de metri cubi. Europa a cerut garanţii financiare pentru tranzitul de gaz.

Preţul de livrare a gazului rusesc în Ucraina ar putea ajunge la circa 500 de dolari pentru o mie de metri cubi în ultimul trimestru al anului, a anunţat astăzi Alexei Miller, preşedintele gigantului rus Gazprom, citat de RIA Novosti.

Pentru a primi gaze mai ieftine,
Kievul va trebui să facă cedări

Şeful Gazprom susţine că acest salt s-ar datora scumpirii produselor petroliere, a căror cotaţie se ia în calcul la formarea preţului la gaz.
Experţii ucraineni spun că declaraţiile lui Miller sunt un semnal la adresa Kievului, care nu doreşte să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Autorităţile ucrainene încearcă să renegocieze contractul de cumpărare a gazelor semnat în anul 2009 pe o perioadă de 10 ani cu Gazprom, spunând că formula pe baza căreia se calculează preţul la gaz nu este corectă.
Gigantul rus şi autorităţile ruse aşteaptă în schimb cedări din partea Ucrainei. Există riscul ca această dispută ar putea degenera într-o nouă criză a gazelor.

UE se teme de o
nouă criză a gazelor

Comisia Europană chiar a solicitat Ucrainei garanţii de natură financiară pentru a se asigura că guvernul de la Kiev nu va bloca tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, în condiţiile în care Rusia și Ucraina au o nouă dispută referitoare la prețul gazelor.
Revizuirea contractului de livrare a gazelor în Ucraina va fi pe agenda de mâine a unei întrevederi a premierilor Ucrainei şi Rusiei.

La începutul anului 2009, în urma unei divergențe între Rusia și Ucraina, legate de prețul pe care trebuia să-l plătească Kievul pentru gazul rusesc, livrările de gaze ale Gazprom către clienții săi europeni au fost oprite timp de mai multe zile, majoritatea țărilor din Europa având de suferit.

Sursa: http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Ne_paste_o_noua_criza_a_gazelor-_Rusia_ameninta_Ucraina_cu_majorarea_pretului_la_gaz_pana_la_500_de_dolari_pentru_o_mie_de_metri_cubi_0_494351118.html

Băsescu: R. Moldova trebuie să fie interconectată la piața energiei UE


Băsescu: R. Moldova trebuie să fie interconectată la piața energiei UE
sursa: jurnaltv.md
foto: badpolitics.ro
1422
R. Moldova ar trebui să fie interconectată la piaţa energiei din Uniunea Europeană. Asta a declarat preşedintele României, Traian Băsescu, la summitul Consiliului European.

Până în 2014, toate reglementările legate de piaţa unică a energiei trebuie să intre în vigoare, iar până în 2015 nu trebuie să existe pe teritoriul Uniunii Europene nicio zona izolată, spune Băsescu.

„Piața unică a energiei se referă la piața gazelor și la piața energiei electrice. Din acest punct de vedere este interesant că se are în atenție și interconectarea cu țări care nu sunt în mod necesar în Uniunea Europeană, ca spre exemplu Serbia și Republica Moldova. Susținerea noastră este pentru cele două țări. Urmează să vedem în bugetul Uniunii cum vom putea interconecat și cele două țări”, a spus Băsescu.

În opinia lui Băsescu, unificarea pieţei gazelor şi a energiei electrice va avea ca rezultat diminuarea riscului ca o ţară sau alta sa rămână neaprovizionată.
Sursa: http://www.jurnal.md/ro/news/basescu-r-moldova-trebuie-sa-fie-interconectata-la-pia-a-energiei-ue-200514/

marți, 7 iunie 2011

IN 4 IUNIE, LA CLUJ, tinerii maghiari au cerut autonomia Ardealului! FOTO

Din aşa-zisul Ţinut Secuiesc - în Cluj

În oraşul de pe Someşul Mic nu s-a cerut autonomia secuilor, ci a întregului Ardeal


În ziua în care pe străzile din Miercurea-Ciuc peste 100 de persoane comemorau semnarea Tratatului de la Trianon alături de imnul secuiesc şi însemne ale aşa-zisului Ţinut Secuiesc, în Cluj-Napoca se organiza, printre altele, un concert. Un concert dedicat tot comemorării Tratatului, cu participarea membrilor din Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate. Diferenţa dintre evenimentul din Miercurea-Ciuc şi cel din Cluj-Napoca a fost dată de tricouri. Dacă în Harghita Csibi Barna purta un tricou cu mesajul ,,Szekelyfold nem Romania" şi se auzea imnul secuilor, în Cluj pe tricouri se putea citi, în 3 limbi (maghiară, română şi engleză - n.a.: să ştie şi turistul venit în România) ,,Independenţă Ardealului" (Independence for Transylvania).Aşadar, de la discursurile extremiste în care se cere autonomia Ţinutului Secuiesc, în Cluj s-a ajuns până la solicitarea independenţei întregului Ardeal. Pe tinerii care, probabil, au stat prea mult cu capul la soare, să zicem că-i putem înţelege, că doar n-or cere autonomia unor judeţe în care nu trăiesc. Dar pe politicienii români, pe instituţiile statului care stau cu mâinile în şold şi se uită ca la TIFF la aceste reprezentaţii ale unor tineri şi neliniştiţi, oricât ne-am strădui, nu le putem găsi nici o logică.

Balasevic la Bolevaţ: PDRS a ramas singurul stâlp de rezistenţă al intregii comunităţi româneşti şi singurul capabil să rezolve chestiunea rumânească

Balasevic la Bolevaţ: PDRS a ramas singurul stâlp de rezistenţă al intregii comunităţi româneşti şi singurul capabil să rezolve chestiunea rumânească

Email Imprimare PDF

Balasevic la Bolevaţ:  PDRS a ramas singurul stâlp de rezistenţă al intregii comunităţi româneşti şi singurul capabil să rezolve chestiunea rumânească
La Boljevaţ in Timoc s-a ţinut a treia adunare ordinară a Partiei Democrate al Rumânilor din Serbia(PDRS), pentru comuna Bolevaţ. Şedinţa s-a desfăşurat în sala de cinema unde au participat peste 80 de membri ai PDRS din comuna Boljevac, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

La şedinţă a fost aleasă noua conducere a PDRS pentru Comuna Bolevaţ care va conduce comitetul local în urmatorii doi ani.Delegatii au ales preşedintele comitetului local in persoana lui Dragan Toroglanovic, funcţiile de vicepreşedinţi fiind ocupate de Slavoljub Mikulovic şi Slaviša Buzatović. Delegaţii au ales şi 15 membri care il vor ajuta pe presedinte sa conducă Comitetul local în urmatorii doi ani.

Balasevic la Bolevaţ:  PDRS a ramas singurul stâlp de rezistenţă al intregii comunităţi româneşti şi singurul capabil să rezolve chestiunea rumânească
Adunarea a adoptat noul program al partidului pentru Comuna Boljevac şi a dezbatut strategia pe care o vor aplica pentru recensamăntul care se va desfăşura în luna octombrie. În aşteptarea alegerilor anticipate comitetul local al PDRS are o reţea de filiale în toate satele a comunei Bolevaţ. Printre oaspeţii acestei adunări s-au numarat şi primarul raioanului Bolevaţ- Neboisa Marianovic şi preşedintele Consiliului local- Goran Adamovic.

La Adunare au fost prezenti preşedintele Partiei Democrate al Rumânilor din Serbia, dr Predrag Balasevic, viceprešedintele Novica Nagoevic, preşedintele Comitetului executiv, Miroslav Gruic şi preşedintele comitetului de cultură si emancipare a partidului, Zavisa Zurj. În discursul său , dr Predrag Balasevic a subliniat buna funcţionare a partidului în Bolevac şi faptul ca aşteaptă bune rezultate atat la recensamănt cat şi la alegerile care se apropie. El a subliniat de asemenea că PDRS are o misiune istorică faţă de comunitatea rumânească din cauza problemelor şi greutăţilor prin care trece.
„În prezent dupa ce ne-au preluat Consiliul National, încearcă să ne impună şi o altă limbă şi alfabet, când unii primari ne înterzic desfăşurarea activităţilor noastre publice (tribune, întălniri cu membri comunităţii), când ne-au interzis emisiunile de TV şi radio, PDRS a ramas singurul stâlp de rezistenţă al intregii comunităţi româneşti şi singurul capabil să rezolve chestiunea rumânească. Din acest motiv partidul trebuie să îi protejeze pe membrii comunităţii şi să îi ajute sa treacă mai usor peste aceste vremuri tulburi“, a declarat Pedrag Balasevic.

Nimic nou pe frontul AŢRU din Ungaria

La sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă, 28 mai, la sediul AŢRU din Jula s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Adunării Generale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, unde s-a demonstrat din nou că această grupare funcţionează exclusiv în beneficiul câtorva persoane, care fac parte din acest organ de conducere şi nu pentru comunitatea românească titreaza Foaia Romaneasca din Ungaria, preluata de Romanian Global News. Maşina de votare a funcţionat şi de această dată perfect, ca de obicei, în interesele şefilor de la AŢRU.

Deputatul UCRU, sătul de intrigile din cadrul AŢRU
Înaintea votării ordinii de zi i s-a dat cuvântul deputatului UCRU, dr. Ioan Ciotea, care s-a prezentat la şedinţă pentru a-şi depune personal demisia din Adunarea Generală. „Vreau să subliniez că personal nu am cu nici unul de aici nimic, doar că ceea ce se întâmplă la aceste şedinţe este ceva de groază. Viaţa publică a românilor din Ungaria este infectată de etnobiznis, îţi vine rău când vezi că oricine poate deveni român dacă vrea. Preşedintele şi tovarăşii săi de interese fac coaliţie cu oricine, fie el maghiar sau de altă naţionalitate, fără nici o rezervă, numai ca să-şi păstreze scaunele de şefi. Despre aşa-zişii „români” din Budapesta este sub demnitatea mea să vorbesc. Îmi pare rău că deputaţii din Bihorul unguresc acceptă orice. De aceea doresc să-i mai întreb: V-aţi gândit vreodată serios la ceea ce se întâmplă aici? Eu fac apel la conştiinţa fiecăruia dintre Dumneavoastră, să decideţi dacă ceea ce faceţi este bine…”, a spus dr. Ioan Ciotea. Aceste cuvinte nu i-a sensibilizat prea mult pe deputaţii AŢRU, aşa că fără nici o sinchiseală şedinţa a continuat cu dezbaterea ordinii de zi.
În urma unei contestări a Oficiului Guvernamental al judeţului Bichiş adresată adunării AŢRU s-a hotărât ca deputatul care ia cuvântul în limba română la şedinţă „să facă bine să se traducă” sau să facă un rezumat pe scurt pentru consemnările procesului verbal. Cei şase deputaţi ai UCRU, prezenţi la şedinţă, au votat contra, ceilalţi însă au votat pentru. Şedinţa s-a ţinut, ca de obicei, în limba maghiară.

Preşedintele ar fi vrut un Passat nou
Cu toate că de fiecare dată se aminteşte la şedinţele AŢRU că banii autoguvernării sunt puţini şi abia ajung pentru cheltuielile de funcţionare, la şedinţa de sâmbătă s-a propus ca să se vândă cele două Volkswagen Passat-uri şi să se cumpere unul singur, dar nou. Dr. Szelezsán János însă a raportat scurt că pentru o maşină nouă nu sunt bani. Astfel, propunerea a fost retrasă, urmând să se voteze pentru cheltuielile personale ale şefilor: pentru vicepreşedintele Gulyás György 70.000 ft/lună (cheltuieli de drum pentru transportul cu maşina sa personală), iar pentru preşedintele Kreszta Traján folosirea în mod nelimitat a Passat-ului autoguvernării. Deputaţii UCRU prezenţi la şedinţă au votat împotrivă, iar maşina de votare a AŢRU a avut mare grijă ca orice propunere din partea conducerii să fie aprobată.

Cine va decide despre concursurile românilor?
Din cauză că Fondul „Wekerle Sándor” a început să funcţioneze cu întârziere, Uniunea autoguvernărilor pe ţară a minorităţilor a decis ca la Fondul Wekerle să rămână în continuare curatorii care au fost în Fundaţia Publică pentru Minorităţi. Autoguvernările pe ţară ale minorităţilor au avut însă posibilitatea să delege un alt reprezentant. Astfel, la şedinţă s-a discutat şi despre acest lucru, iar dr. Gheorghe Ruja, deputatul UCRU, a propus ca românii din Ungaria să fie reprezentaţi la Fondul Wekerle de către dr. Maria Berényi. Gulyás György l-a propus pe vechiul curator, Finna Sándor. Propunerea a fost supusă la vot iar acesta a fost ales.
S-a încins o discuţie aprinsă şi privind onorariile membrilor comisiilor Autoguvernării pe Ţară. Au fost făcute mai multe propuneri, dar până la urmă a fost votată propunerea comisiei financiare, astfel preşedintele unei comisii are 40 de mii de forinţi pe lună, membrii 20 de mii, iar deputaţii AŢRU 10 mii de forinţi.

Declaraţie ruşinoasă
La capitolul diverse, deputatul UCRU, avocatul dr. Gheorghe Ruja, după ce a dat citire unui fragment din declaraţia dată unei publicaţii maghiare online („168 Óra”, 14 aprilie 2011) de către Roxin Anna a cerut membrilor Adunării Generale să se delimiteze de declaraţiile acesteia. Preşedinta Comisiei de afaceri externe şi mass-media a AŢRU ar fi spus pentru publicaţia amintită că „pe ea România nu o interesează, ea trebuie să reprezinte interesele românilor din Ungaria, iar dacă cei care o critică ar fi făcut numai 1% din cât a făcut ea, deja ar fi făcut mult”. Articolul mai citează: „Ca cetăţean al Republicii Ungare şi ca cetăţean care respectă legile maghiare, reprezint minoritatea românească din Ungaria şi conform acestor legi, de mai mult de două decenii mă ocup de păstrarea culturii româneşti din Ungaria, de tradiţiile româneşti şi de limba română. Ceea ce zic politicienii sau conducătorii extremişti din România, sau ce vor aceştia, pe mine nu mă interesează”, ar fi spus Roxin Anna pentru „168 Óra”.
În urma propunerii domnului Ruja, preşedintele Kreszta Traján i-a luat apărarea deputatei sub pretextul că presa online scrie minciuni şi că ei dau crezare doar cotidienelor. Iar când i s-a propus să se apere, Roxin s-a ridicat în picioare şi a spus: „Nu am nimic de spus şi nu mă interesează!”

Un articol de Anca Butar, http://foaiaromaneasca.blogspot.com/

Directoare în ministerul lui Udrea, are două locuințe de la ANL. Împreună cu soțul

money.ro | MONEY.ro

Alina Ioana Dincă, director general în cadrul Direcţiei Generale Economice şi Administrativ din cadrul ministerului patronat de Elena Udrea, deţine împreună cu soţul două locuinţe ANL, pe lângă alte cinci proprietăţi imobiliare şi două terenuri. Potrivit directoarei, nu este nimic în neregulă cu această situaţie, întrucât locuinţele sunt cumpărate prin Programul de locuinţe prin credit ipotecar înainte de a fi numită la minister.

anl

Veniturile anuale din funcţia de la Ministerul Dezvoltării au fost de 83. 839 lei.

Ca reacţie la articolul publicat de money.ro, Alina Ioana Dincă, director general în cadrul Direcţiei Generale Economice şi Administrativ din cadrul ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a declarat că imobilele aflate în proprietatea familiei Dincă au fost cumpărate până în anul 2008, perioadă în care nu deţinea nicio funcţie în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului".

Alina Dincă mai precizează faptul că o parte dintre imobile aparţin atât ei, cât şi soţului dinainte de căsătorie, adică înainte de 2002. În privinţa locuinţelor construite de ANL, Alina Dincă precizează într-un comunicat de presă că "sunt cumpărate prin credit ipotecar, prin contracte datând din 2004 şi 2007, ani în care nu eram nicidecum director la MDRT. (...) Subliniez că apartamentele cumpărate prin intermediul ANL sunt construite în cadrul Programului de locuinţe prin credit ipotecar, care nu este un program social, ci unul de construire a locuinţelor din fondurile proprii ale viitorilor proprietari".

Sursa: http://www.realitatea.net/directoare-in-ministerul-lui-udrea-are-doua-locuin-e-de-la-anl-impreuna-cu-so-ul_841631.html

Garda Naţională Maghiară vrea referendum pentru revizuirea Tratatului de la Trianon

Liderul Gărzii Naţionale Maghiare, Ináncsi József, a anunţat, sâmbătă, în timpul comemorării Tratatului de Pace de la Trianon organizat la Versailles, că organizaţia sa intenţionează să adune semnături în vederea organizării unui referendum privind revizuirea Tratatului de la Trianon.

Garda Naţională Maghiară vrea referendum pentru revizuirea Tratatului de la Trianon / FOTO: Grup RC

Potrivit barikad.hu, sâmbătă, în ziua comemorării a 91 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, Federaţia Mondială a Maghiarilor (MVSZ) a organizat o adunare în faţa Palatului Trianon din Versailles. Circa 150 de maghiari din Europa de Vest şi din Ungaria s-au adunat pentru comemorare, la eveniment fiind prezenţi şi 15 membri ai Gărzii Naţionale Maghiare. Doi dintre ei purtau uniforma Gărzii Maghiare, interzisă în Ungaria. După intonarea imnului Ungariei şi a celui secuiesc, a avut loc un spectacol scurt şi apoi au urmat cuvântările.

Ináncsi József a anunţat că Garda Naţională Maghiară intenţionează să adune semnături în vederea organizării unui referendum pentru revizuirea problemelor legate de Trianon. El a precizat că întrebările referendumului vor fi postate în curând pe site-ul organizaţiei. "Ştim că graniţele nu pot fi modificate cu o trăsătură de condei... dar există numeroase probleme care în această chestiune trebuie să fie rezolvate", a spus Ináncsi József.

Preşedintele MVSZ, Patrubány Miklós, a afirmat că "în Europa nu va fi pace şi stabilitate până ce nu face dreptate Ungariei". El a mai spus că 4 iunie este Ziua naţională a reuniunii maghiarilor de pretutindeni şi că "fiecare maghiar, oriunde ar trăi, este membru al naţiunii".

"Ştiind că suntem aici din strămoşi şi avem valori, să stăm în faţa Europei şi să solicităm dreptate Ungariei! Şi să solicităm dreptate şi Europei, căci în Europa nu va fi pace şi stabilitate până ce nu face dreptate Ungariei!", a afirmat Patrubány.

Preşedintele MVSZ a ţinut să transmită un mesaj şi politicienilor români care au reacţionat dur faţă de deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles. "Din faţa Marelui Trianon, transmitem politicului românesc că Ţinutul Secuiesc a existat cu mai multe milenii înainte de naşterea românilor şi va supravieţui încă multe milenii", a afirmat acesta.

În timpul discururilor, cei prezenţi fluturau steaguri naţionale maghiare şi steaguri arpadiene şi au scandat "Să piară Trianonul!".

Semnarea Tratatului de pace de la Trianon a fost comemorat în 4 iunie în oraşele de pe teritoriul Ungariei, dar şi în regiunile locuite de maghiari din afara graniţei ţării vecine.

Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate şi Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial. În urma acestui tratat, Transilvania şi zone ale Banatului au trecut din componenţa fostului imperiu Austro-Ungar în cea a României.

Sursa: http://www.realitatea.net/garda-nationala-maghiara-vrea-referendum-pentru-revizuirea-tratatului-de-la-trianon_841605.html

Culmea „notorietăţii”: blogul Andreei Paul Vass apare într-un important document oficial al României

Foto
Deşi greu de imaginat, unul dintre principalele documente de politici publice ale României este condimentat cu o trimitere la blogul doamnei Andreea Paul Vass, consiliera premierului Emil Boc. Este vorba despre Programul Naţional de Reformă, prin care se implementează Strategia Europa 2020, document care a fost aprobat deja de guvern pe 29 aprilie şi trimis la Comisia Europeană. Strategia Europa 2020 continuă Strategia Lisabona prin care Comisarii europeni avizează aceste programe naţionale şi fac recomandări ţărilor membre.

Nu e sigur cât de bine vor fi implementate reformele locale sau dacă vor fi pe placul Comisiei Europene. Este foarte probabil însă ca poza doamnei consilier să fie pe placul comisarilor europeni, poză care poate fi accesată studiind Programul Naţional de reformă (subliniem, document oficial).
În acest document, adoptat de curând guvern prin memorandum şi trimis Comisiei Europene pentru recomandări, la partea cu Înfiinţarea Consiliului Naţional de Competitivitate din Anexa documentului apare o notă. Nota de subsol (anexa Programului Naţional de Reformă, pagina 150) nu este altceva decât o trimitere spre blogul doamnei consilier, în care se aminteşte cu această ocazie că propuneri legate de înfiinţarea Consiliului au fost făcute şi de domnia sa încă din 2008 (vezi foto 2).
Merită amintit aici şi faptul că doamna Paul Vass şi-a propus ca ţintă pe termen lung, conform informaţiilor din presă, să ajungă comisar european. Un prim pas a fost făcut deja în acest sens, prin blogul personal, care va putea fi accesat de comisarii europeni.
Sursa: http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html

România, 1940: urmările unei nedreptăţi

drd. Catalin Calafeteanu 5865 vizualizări

Vara anului 1940 a marcat pentru Romania punctul final al unui indelungat proces de deteriorare progresiva a situatiei internationale a tarii. "Cu foarte mare greutate se pot afla, in analele trecutului romanesc arata istoricul Gheorghe Buzatu, perioade mai dureroase, mai grave si mai primejdioase, pline de consecinte incalculabile, decat aceea din vara si toamna anului 1940".
Dupa declansarea ofensivei Germaniei pe frontul occidental, incheiata cu capitularea Frantei, practic Romania era complet izolata in plan international. "Tot esafodajul politic prin care Romania a cautat sa asigure pacea si sa-si asigure granitele arata Ion Gigurtu a cazut in realitate prin intelegerea de la München si a fost total distrus prin intelegerea germano-sovietica din 23 august 1939, care hotara definitiv asupra estului european". Trebuie sa dam intreaga greutate acestei aprecieri, intrucat Ion Gigurtu, in calitatea sa de ministru de externe si, apoi, de prim-ministru, s-a aflat in miezul evenimentelor care au lovit Romania in perioada iunie -septembrie 1940.

Raul cel mai mic
Prin incheierea pactului sovieto-german, izolarea Romaniei era desavarsita, iar Uniunea Sovietica, dintr-un posibil aliat luat in calcul de autoritatile romane impotriva expansionismului german, devenea automat principalul pericol pentru independenta si integritatea Romaniei. Mai mult, amenintarea sovietica ilustrata de actiunile acesteia in Polonia, Finlanda si Tarile Baltice si impunerea in teritoriile anexate a regimului comunist facea sa paleasca, practic, pericolul german, transformand in acelasi timp Reich-ul intr-o solutie preferabila, in ultima instanta, pentru salvarea existentei statului roman si a regimului sau politic. In conditiile in care se profila victoria germana pe frontul occidental, acompaniata in Rasarit de concentrari sovietice la granita de pe Nistru, s-a impus factorilor conducatori de la Bucuresti solutia apropierii de Germania ca singura optiune posibila pentru a face fata pericolului sovietic. Nu era, desigur, varianta dorita, ci era "raul cel mai mic".

Pericolul sovietic

Dupa incheierea razboiului cu Finlanda, intentiile agresive ale Uniunii Sovietice impotriva Romaniei au inceput sa capete contur in ritm rapid. Mai intai, la 29 martie 1940, in fata Sovietului Suprem al URSS, V.M. Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Externe, rupea tacerea existenta pana atunci in raporturile romano-ruse cu privire la Basarabia. Aproape concomitent au fost semnalate importante miscari de unitati militare sovietice din directia nord spre sud, la hotarul cu Romania, unde au adoptat "un dispozitiv operativ".
In fata acestui pericol ce se profila la Rasarit, guvernul roman a cautat sa lamureasca pozitia puterilor Axei fata de un eventual atac al Uniunii Sovietice impotriva Romaniei. In acest scop, la 22 mai 1940, ministrul de externe, Grigore Gafencu, a avut convorbiri separate cu ministrii Axei acreditati in Romania, Pellegrino Ghigi, ministrul Italiei, si Wilhelm Fabricius, ministrul Germaniei.

Discutia cu ministrul german a fost lamuritoare pentru pozitia pe care Berlinul o va adopta intr-un eventual conflict romano-sovietic. La inceput, Gafencu l-a informat pe Fabricius despre concentrarile sovietice, la care se adaugau si cele ungare (Budapesta decretase mobilizarea la mijlocul lunii mai), precum si de masurile preconizate a fi luate de partea romana. In fata situatiei create a declarat Gafencu, care a tinut sa sublinieze ca ceea ce ingrijora Romania era situatia de la frontiera rasariteana, guvernul roman ar dori "si o clarificare diplomatica". Si ministrul de Externe roman a continuat: "Socotind ca evenimentele care s-au desfasurat atat de repede pe frontul apusean dau Germaniei o libertate de actiune mai mare in intreaga Europa, am fi recunoscatori daca guvernul german ar binevoi sa ne dea unele lamuriri cu privire la politica lui orientala". Inainte de a da un raspuns la intrebarea pusa de Gafencu, Fabricius s-a interesat care este pozitia Romaniei fata de "problema ruseasca". Gafencu a raspuns ca ea a ramas neschimbata, asa cum a prezentat-o in timpul vizitei sale in Germania. Si ministrul de externe roman a dorit sa adauge o informatie de importanta deosebita, anume ca "nici o actiune ofensiva indreptata de oriunde ar veni impotriva Rusiei nu se poate sprijini pe noi". In continuare, el a adaugat ca din momentul efectuarii vizitei sale la Berlin au intervenit elemente noi, care au apropiat "in aparenta" Rusia de Germania.
Era un mod elegant de a arata interlocutorului ca "schimbarea" se produsese la Berlin, si nu la Bucuresti.

Cuvintele lui Gafencu marturiseau in acelasi timp profunda ingrijorare a guvernului roman fata de "apropierea" sovieto-germana, cu atat mai mult cu cat in timpul vizitei pe care o efectuase la Berlin, intre 18-20 aprilie 1939 - deci inainte de incheierea pactului sovieto-german -, atat in convorbirea cu Hitler, cat si cu alti reprezentanti ai conducerii germane, acestia, la unison, se pronuntasera impotriva unei apropieri a Romaniei de Rusia, care in conditiile existente ar fi putut fi interpretata ca un act "neprietenos" fata de Germania.
In mai 1940 insa, situatia era radical schimbata si acum Gafencu era interesat sa afle cat de ampla era intelegerea sovieto-germana. Lui Fabricius, ministrul de Externe roman i-a declarat insa ca el "nu crede" intelegand prin aceasta, de fapt, ca el spera ca Reich-ul nu si-ar fi schimbat totusi liniile directoare in politica orientala. Era, indirect, o intrebare care astepta un raspuns din partea lui Fabricius. Diplomatul german a raspuns ca, "in linii generale", si politica germana a ramas neschimbata. A adaugat insa ca Stalin a facut "un mare serviciu" Führer-ului, care nu putea uita aceasta. In continuare, el a reluat declaratiile obisnuite ale diplomatilor germani, ca Reich-ul doreste pace in sud-estul Europei si in special pentru Romania. Si a adaugat ca aceasta situatie depinde "in buna parte" si "de intelegerea deplina la care ar putea ajunge Romania cu vecinii ei de la Rasarit". Era, evident, un alt limbaj fata de cel din aprilie 1939. De aceea, Gafencu a cautat sa afle ce intelegea diplomatul german prin "intelegere". Raspunsul acestuia a fost vag, dar diplomatul roman a retinut ca Fabricius a spus urmatoarea fraza: "Daca vreti sa obtineti ceva, trebuie sa dati". Insistand pentru lamuriri, Fabricius a aratat ca rusii se plang ca Odessa este prea aproape de frontiera si ca in zona respectiva s-ar putea impinge hotarul spre vest. De aici Gafencu a tras concluzia ca sovieticii ar fi dorit un cap de pod peste Nistru, eventual Cetatea Alba, pentru a asigura Odessa. Nici un moment insa nu s-a gandit ca, de fapt, era vorba de intreaga Basarabie si, cu atat mai putin, de Bucovina.

Ultimatumul sovietic
In perioada imediat urmatoare, ca urmare a victoriilor germane in vest si a continuarii concentrarilor de forte sovietice pe Nistru, situatia internationala a Romaniei s-a agravat, iar ingrijorarile la Bucuresti au crescut. Lor le dadea expresie insusi factorul decisiv in politica externa a tarii, regele Carol al II-lea, care nota la 28 mai 1940, in Insemnari zilnice:"Primejdia cea mare ramane pentru noi tot granita de Rasarit si ne gasim in situatia de a nu putea primi niciun ajutor de nicaieri, deci, daca nu avem o atitudine binevoitoare din partea Germaniei, suntem complet in aer".
In aceeasi zi, in cadrul unei consfatuiri la rege, la care au mai participat premierul Gheorghe Tatarescu, ministrul de Externe, Grigore Gafencu, si Ernest Urdareanu, ministrul Casei Regale, s-a luat hotararea initierii unei politici de apropiere de Germania. In timp ce acest proces se afla in plina desfasurare, fara a se ajunge insa la o concluzie finala, partea romana nemanifestand o graba deosebita in finalizarea discutiilor, se produce ultimatumul sovietic privind Basarabia si Bucovina de Nord.

In vederea definitivarii pozitiei sale in care ideea unei rezistente armate nu era exclusa, guvernul roman s-a adresat guvernelor german si italian, precum si aliatilor din Intelegerea Balcanica, pentru a vedea in ce masura se poate baza pe sprijinul acestora. Raspunsurile primite au venit sa sublinieze izolarea in care se afla Romania. Astfel, de la Berlin a venit sfatul de a accepta ultimatumul, deoarece Germania, inca angajata in vest, nu-si putea permite o inrautatire a relatiilor cu Rusia. Acelasi sfat l-a primit guvernul roman si de la Roma, care a considerat ca este "un interes european esential" sa se evite un conflict armat cu URSS. De asemenea, cele doua guverne au aratat la Budapesta si Sofia ca nu doresc noi complicatii in sud-estul Europei. De la Belgrad si Atena raspunsurile au fost vagi, ocolind intrebarea clara formulata de guvernul roman. In sfarsit, Ankara a confirmat "deciziunea absoluta" de a-si indeplini obligatiile asumate prin Pactul Balcanic. Aplicarea acestei decizii a fost usurata de faptul ca, intre timp, Romania, acceptand ultimatumul sovietic, riscul pe care Turcia voia sa-l evite de a nu intra intr-un conflict cu URSS era inlaturat. Pe de alta parte, nici Bulgaria nu parea dispusa sa se avante intr-o aventura militara, Intelegerea Balcanica fiind, cel putin formal, inca in vigoare, iar Bulgaria nu voia sa riste.

In situatia existenta si sub amenintarea fortei, regele Carol al II-lea si guvernul roman, dupa indelungi dezbateri in cadrul a doua Consilii de Coroana, au fost nevoiti sa accepte ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940. Cu toate acestea, si dupa anexarea Basarabiei si Bucovinei de Nord guvernul sovietic a continuat sa duca o politica plina de amenintari fata de Romania. Astfel, Moscova a continuat, fara succes insa, sa solicite Berlinului libertatea de a anexa si sudul Bucovinei, la linia de demarcatie de pe Prut cu Romania incidentele provocate de partea sovietica s-au tinut lant, a incurajat pretentiile teritoriale ungare si bulgare impotriva Romaniei etc.

Originea lui 22 iunie 1941
Politica Moscovei a determinat in mod hotarator toate actiunile de politica externa ale guvernelor care s-au succedat la conducerea Romaniei in perioada care a urmat. Marturiseste acest lucru chiar Ion Girgurtu, ce va fi desemnat de regele Carol al II-lea sa conduca guvernul ce va realiza apropierea de Axa. "Este de netagaduit arata I. Gigurtu ca felul cum a fost ocupata Basarabia a influentat mult tendinta de apropiere de Germania, deoarece URSS dadea impresia ca nu intelege sa se opreasca pe noua granita. Este cert ca politica noastra de apropiere de Germania ar fi intampinat rezistente mai mari, mai mult, nu ar fi fost necesara, daca URSS ar fi fost concilianta in toate problemele ce au urmat in legatura cu ocuparea Basarabiei".

Daca la 22 mai 1940 Grigore Gafencu putea sa declare ministrului Germaniei la Bucuresti, fara nici o exagerare, ca "nici o actiune ofensiva indreptata de oriunde ar veni impotriva Rusiei nu se poate sprijini pe noi", dupa ultimatumul din iunie 1940 starea de spirit a populatiei si a oamenilor politici romani nu mai corespundea acestei declaratii. Dimpotriva. Intr-o perioada scurta s-a produs in mentalul romanesc o schimbare de 180o, sentimentele antisovietice crescand vertiginos, iar ideea eliberarii "fratilor basarabeni" incepand sa capete consistenta.
Aici isi are originea actul Romaniei din 22 iunie 1941.

Cu toate acestea, in raporturile cu URSS Romania a adoptat in continuare "o atitudine extrem de corecta", care exprima dorinta sincera a guvernului roman de a nu provoca niciun fel de incident pe linia de demarcatie cu URSS, dar si teama de a nu da partii sovietice motive de agresiune. S-a mers pana acolo incat, intr-o circulara din 23 iulie 1940, ministrul de Externe, Mihail Manoilescu, avertiza diplomatii romani ca orice actiune de "iredentism basarabean" si orice agitatie privind problema basarabeana, in tara sau la misiunile diplomatice ale Romaniei din strainatate, "o consideram astazi nu numai ca inoportuna, dar ca direct nepatriotica". Aceasta politica de neprovocare a URSS era confirmata si de faptul ca guvernul roman a desemnat ca titular al postului de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei la Moscova o personalitate politica si diplomatica romaneasca de prima marime, si anume pe Grigore Gafencu.

Urmarile ultimatumului sovietic
Evenimentele de la sfarsitul lunii iunie 1940 au avut urmari deosebit de importante pentru Romania si zona sud-estului european, in general. Ele "au avut, in ansamblu, un efect catastrofal", in sensul "nu numai ca au inaugurat, ci pur si simplu au declansat procesul dezintegrarii teritoriale a Romaniei". In primul rand, au accelerat demersurile guvernului roman pentru apropierea de Axa. In acest scop, chiar la 28 iunie a avut loc o schimbare de guvern, in fruntea caruia a venit Ion Gigurtu, cunoscut pentru relatiile sale cu Germania. Totodata, la Externe a fost numit Constantin Argetoianu, inlocuit si el la 4 iulie cu Mihail Manoilescu; atat primul, dar mai ales al doilea erau partizani ai apropierii de Germania. Dar noutatea absoluta, care trebuia sa dovedeasca Germaniei hotararea guvernului roman de a se alinia Axei, era prezenta unor ministri din randul Garzii de Fier. Ministrul Fabricius a inteles imediat semnificatia si rolul noului guvern, dand indicatii ferme reprezentantilor presei germane acreditati in Romania ca "in corespondentele pe care le vor trimite ziarelor lor sa adopte o atitudine de incredere fata de noul guvern roman si sa arate in acelasi timp ca noua orientare politica a Romaniei, care se caracterizeaza printr-o vadita tendinta de apropiere de Reich, are un caracter definitiv".

Intr-adevar, dupa ce la 1 iulie 1940 guvernul roman renuntase la garantiile anglo-franceze, la 4 iulie noul guvern a publicat o declaratie in care anunta hotararea sa de a urma o politica de integrare "sincera" in sistemul Axei. O saptamana mai tarziu, la 11 iulie, guvernul roman anunta iesirea din Societatea Natiunilor. Toate aceste gesturi si declaratii aveau insa _ cum corect observa noul ministru de externe, Mihail Manoilescu _, intr-un anumit sens, "un caracter unilateral", intrucat ele nu au fost urmate, cum era firesc, "de o luare de atitudine a Axei fata de Romania".

Dialogul Carol - Hitler
Concomitent insa, intre guvernul roman si cel german, care actiona in numele Axei, s-a desfasurat cum spunea tot Mihail Manoilescu "o actiune de un ordin confidential si diplomatic". Debutul acestei actiuni s-a produs la 2 iulie. Dupa ce regele Carol al II-lea n-a reusit sa obtina legatura telefonica pentru a vorbi cu Hitler, care "se plimba undeva in Franta", monarhul l-a chemat pe Fabricius pentru a transmite pe cale diplomatica ceea ce dorise sa comunice direct Führer-ului. In Insemnari zilnice regele arata ce i-a declarat lui Fabricius, pentru a fi transmis lui Hitler:
1) Romania a renuntat la garantiile anglo-franceze si cauta "o colaborare mai intima" cu Germania, "care ar putea fi chiar intarita printr-o alianta care sa fie in folosul celor doua tari";
2) Stiri sigure aratau ca Rusia avea intentia "de a depasi linia de demarcatie" stabilita in urma ultimatumului si de a se apropia de zona petrolifera, ceea ce reiesea din pregatirile militare ce le facea;
3) La evacuarea Basarabiei, trupele romane au fost insultate, dezarmate si impiedicate sa se retraga;
4) Regele solicita Führer-ului "un ajutor, ca sa ne apere in aceste momente grele", Romania facand tot ce a putut pentru a pastra pacea in regiune;
5) In final, el a cerut "o misiune de instructie militara, care va intari si mai mult legaturile dintre cele doua state".
Raspunsul lui Hitler, comunicat tot prin intermediul ministrului Fabricius, la 4 iulie, arata interesul Führer-ului pentru modul in care regele vedea "regularea chestiunilor" intre Romania, Ungaria si Bulgaria, pentru a putea ca pe aceasta baza sa ia o hotarare. De asemenea, Hitler considera ca trebuiau incepute "conversatii" intre partile interesate, deoarece in "starea continua de enervare si de inarmare" nu puteau fi rezolvate problemele existente. Raspunsul Führer-ului continea si un element care, pe de o parte, constituia o explicatie a pozitiei germane, dar care, pe de alta parte, suna ca un avertisment in ceea ce privea pozitia Germaniei in raporturile dintre Romania si vecinii ei, bulgari si unguri: "Germania nu poate uita ca Ungaria si Bulgaria au fost aliatii ei in trecut". O astfel de afirmatie arata clar ca nu justitia, dreptatea, adevarul erau avute in vedere de Germania in reglementarea problemelor romano-ungare si romano-bulgare, ci un factor subiectiv, exprimat tot atat de clar: alianta celor doua tari cu Germania. La 6 iulie, Carol a raspuns mesajului Führer-ului: accepta inceperea de "negocieri" cu Ungaria si Bulgaria, pe baza etnica si a schimbului de populatie, iar ca accesoriu, eventual, rectificari de granita.

La 17 iulie, Carol a primit un mesaj scris (datat 15 iulie) de la Hitler. Führer-ul recomanda regelui luarea unei "hotarari principiale" in negocierile cu Ungaria si Bulgaria, prin cautarea unei "solutii definitive, care ar putea prezenta riscul unor sacrificii". Abia dupa reglementarea "rationala" a problemelor cu Ungaria si Bulgaria Germania se angaja sa examineze "posibilitatea unei colaborari mai stranse, iar in vederea acesteia si dupa imprejurari, sa-si asume obligatiuni mai largi". Raspunsul regelui Carol al II-lea la acest mesaj a fost inmanat lui Hitler de I. Gigurtu si M. Manoilescu, in cadrul intrevederii pe care acestia au avut-o cu Hitler la Berghof, la 26 iulie 1940. In esenta, regele reafirma acceptul pentru inceperea de negocieri cu Ungaria si Bulgaria, pe baza principiului etnic ("Romania nu poate sa se abata nici o clipa de la principiul etnic"), care putea fi satisfacut "in mare masura" prin schimbul de populatie; respingea arbitrajul puterilor Axei, dar accepta "influenta lor durabila", in sensul moderarii revendicarilor "vecinilor nostri". In continuare, in scrisoare se arata ca sacrificiile pe care Romania le facea ar fi trebuit sa duca nu numai la "o pace definitiva" si "la bune raporturi prietenesti de vecinatate", dar si la o "noua ordine politica" din care nu puteau lipsi "ample obligatii" asumate de Germania, inclusiv garantiile acesteia "fata de orice posibilitate si de orice incercare de stirbire a teritoriului nostru, ori de unde ar veni ea".

Obiectivele unei initiative romanesti
Este prezenta in scrisoarea de raspuns a regelui o idee ce va reaparea in actiunea politico-diplomatica a guvernului roman in primavara anului 1941, cu prilejul victoriei germane in campania din Balcani. Este vorba de solicitarea ca reglementarea problemelor dintre Romania si vecinii ei, Ungaria si Bulgaria, sa fie inclusa intr-o actiune mai larga de reglementare a tuturor "neintelegerilor asemanatoare, de mai mare sau mai mica importanta", intre toate statele din sud-estul Europei. O astfel de solicitare, in vara anului 1940, nu putea avea decat doua obiective. In primul rand, ea se putea inscrie in realizarea acelei "paci definitive" si a "bunelor raporturi prietenesti de vecinatate" intre statele din regiune, care sa duca la "noua ordine politica" si la asumarea de catre Germania a unor "ample obligatii" privind garantarea integritatii teritoriului Romaniei impotriva oricarei incercari, "ori de unde ar veni ea", despre care Carol al II-lea vorbea in scrisoarea catre Hitler. Germania insasi era interesata in realizarea acestei "linistiri" a sud-estului european, care ii asigura aprovizionarea cu alimente si, in special, cu petrol. "Conditionarile" pe care le ridica fata de Romania pentru acordarea de garantii contineau insa nu numai dorinta de a satisface cererile unor "aliati", dar si intentia de a pedepsi Romania pentru politica pro-anglo-franceza promovata de guvernul roman pana la sfarsitul lunii mai, in conditiile in care tara era inconjurata din toate partile de state ce promovau, in diverse grade, politici pro-germane sau erau chiar aliate ale acesteia.
In al doilea rand, aceasta solicitare avea in vedere un obiectiv "de uz intern", in sensul de a se arata poporului roman care suferise deja trauma pierderii umilitoare a Basarabiei si Bucovinei de Nord si nu mai putea suporta noi cedari teritoriale fara sanctionarea celor vinovati ca Romania nu era singura tara care era nevoita sa suporte sacrificii.

Motivele pentru care Germania nu a acceptat o discutie generala asupra frontierelor din Balcani au fost furnizate chiar de Hitler. La 27 iulie 1940, in convorbirile pe care le-a avut cu premierul bulgar, Bogdan Filov, si cu ministrul de Externe, Ivan Popov, Führer-ul declara ca a respins propunerea romaneasca pentru ca "o dezbatere generala nu poate fi folositoare daca se doreste sa se ajunga la o solutie rapida a problemelor de revizuire". Ceea ce dorea Hitler era mai intai un acord intre Romania, Ungaria si Bulgaria, iar in caz de succes el era gata sa garanteze, impreuna cu Italia si Rusia (!), statutul teritorial rezultat.
Niciunul dintre obiectivele urmarite de Germania, pe de o parte, si de Romania si Carol al II-lea, pe de alta, nu a fost atins integral. In urma noilor cedari teritoriale pe care a fost constransa de Germania sa le accepte, chiar daca Romania a obtinut garantii din partea Axei a caror importanta nu trebuie subestimata, avand in vedere politica de expansiune teritoriala a Uniunii Sovietice si care si-au demonstrat intreaga valoare, in zona nu numai ca nu s-a instaurat linistea, ci dimpotriva, sub regimul impus de "pax germanica" tensiunea a cunoscut acumulari nemaiintalnite pana atunci, gata sa erupa la suprafata in orice moment favorabil. In ceea ce priveste situatia interna din Romania, in urma noilor pierderi teritoriale impuse prin Dictatul de la Viena si Tratatul de la Craiova, regimul regelui Carol al II-lea a fost puternic contestat, incat acesta a fost obligat, la inceputul lunii septembrie, sa abdice si sa paraseasca tara, pentru a se salva.

Impulsionarea revizionismului ungar...
In al doilea rand, ultimatumul sovietic de la sfarsitul lunii iunie 1940 a reprezentat un adevarat semnal pentru guvernele de la Sofia si Budapesta pentru a-si intensifica brusc actiunile revizioniste impotriva Romaniei. In corespondenta dintre guvernul german si cel sovietic, care si-a manifestat nemultumirea fata de faptul ca nu a fost informat de cele hotarate la Viena, aceasta idee apare clar formulata. Astfel, intr-o telegrama din 3 septembrie catre Auswärtiges Amt, ambasadorul Schulenburg arata ca guvernul sovietic a deschis "un mare complex de chestiuni" prin ridicarea problemei Basarabiei si cerea ca aceasta idee sa fie introdusa intr-un memorandum ce urma sa fie inaintat guvernului sovietic. Ribbentrop a confirmat ca cererile revizioniste ale Ungariei si Bulgariei au fost puse pe tapet de ocuparea Basarabiei si Bucovinei de nord si a dat instructiuni ca, in memorandumul ce urma sa fie predat lui Molotov, dupa "ocuparea Basarabiei si Bucovinei de nord" sa se introduca propozitia "care de asemenea a dat impuls actualelor initiative de cereri cu caracter de revizuire fata de Romania".

O data principiul respectarii status-quo-ului teritorial violat, guvernele de la Budapesta si Sofia declarau ca ele nu vor sa fie discriminate de guvernul roman si cereau sa aiba acelasi tratament ca Uniunea Sovietica. In acest sens se pronuntau primul-ministru ungar, Pál Teleki si ministrul de externe, Istvan Csaky, la intrevederea cu Hitler, Ciano si Ribbentrop, din 10 iulie, care declarau: "Noi avem sprijinul guvernelor iugoslav, german si italian in sensul de a determina Bucurestiul sa puna capat discriminarilor fata de noi, care constau in aceea ca au facut Rusiei concesii teritoriale fara lupta, fara sa inceapa tratative asemanatoare cu noi".
Pe langa o propaganda interna si externa antiromaneasca deosebit de intensa, imediat ce ultimatumul sovietic a devenit public, cele doua guverne si-au indreptat sperantele si pasii spre Axa, in special spre Berlin, pentru a primi sprijin. Astfel, chiar in dimineata zilei de 27 iunie 1940, in conditiile in care Bucurestiul reusise numai la ora 7.00 sa cunoasca termenii exacti ai ultimatumului, la ora 10.30 deja ministrul Ungariei la Berlin, Döme Sztojay, se prezenta la Auswärtiges Amt, la directorul Departamentului Politic, Ernst Woermann, pentru a-i inmana acestuia un memorandum in care era prezentat punctul de vedere maghiar in situatia creata de ultimatumul sovietic:
1) Ungaria isi va urmari revendicarile fata de Romania numai in intelegere cu puterile Axei;
2) "Ungaria trebuie sa fie avuta in vedere, in cazul ca Romania va incheia o serie de intelegeri cu un alt stat, in privinta problemelor teritoriale". Concomitent, la Budapesta, primul-ministru maghiar, contele Pál Teleki, si ministrul de externe, Istvan Csaki, au convocat pe ministrul german in Ungaria, Otto von Erdmannsdorff, in fata caruia nu au formulat pretentii revizioniste bine precizate impotriva Romaniei (au declarat insa clar ca nu doresc un coridor spre secuime, ci o fasie de-a lungul granitei, mergand spre nord-est, apoi spre sud-est, in partea Maramuresului, completata cu un posibil schimb de populatie), dar s-au interesat de atitudinea Germaniei in cazul unui atac maghiar impotriva Romaniei. Intentiile belicoase ale partii ungare au fost potolite de cancelarul Hitler la intalnirea cu premierul Teleki si cu ministrul Csaky, din 10 iulie. Hitler le-a declarat celor doi reprezentanti ai Ungariei ca el cunoaste ca Romania este bine inarmata si i-a intrebat pe Teleki si Csaky daca sunt siguri ca vor fi victoriosi intr-o confruntare directa cu Romania. "Contele Teleki si contele Csaky au manifestat o ezitare evidenta inainte de a raspunde nota ministrul Paul Schmidt, translatorul oficial al Führer-ului si au declarat ca ei cred ca vor triumfa asupra Romaniei daca actiunea s-ar desfasura intr-un moment favorabil". In acelasi timp insa, Führer-ul i-a linistit pe Teleki si Csaky informandu-i asupra faptului ca ii va cere regelui Carol al II-lea sa se inteleaga cu Ungaria, ceea ce a si facut prin scrisoarea din 15 iulie 1940.

... si bulgar
O actiune diplomatica perfect simetrica cu cea dezvoltata de Ungaria a intreprins si Bulgaria. De altfel, intre cele doua guverne a existat o anumita colaborare, dar numai de ordin general, Sofia pastrand o oarecare rezerva, ea fiind constienta ca diferendul teritorial pe care il avea cu Romania privind sudul Dobrogei nu avea complexitatea si gravitatea celui romano-ungar asupra Transilvaniei si nedorind sa lase impresia unei legaturi intre ele. De asemenea, impactul asupra opiniei publice romanesti al celor doua probleme era total diferit si Sofia a tinut cont de acest lucru. De aceea, guvernul bulgar nu a vrut ca intre actiunea lui si cea a Budapestei sa se puna un semn de egalitate. Mai mult, in timp ce Ungaria a declarat o mobilizare generala, concentrandu-si fortele la frontiera cu Romania, provocand numeroase incidente si violand spatiul aerian romanesc, aratand clar intentii ofensive, Bulgaria nu a recurs la amenintari de ordin militar, ci dimpotriva, a declarat ca ea doreste o rezolvare pasnica a diferendului cu Romania (desi presa bulgara a lansat puternice atacuri impotriva Romaniei, iar la granita din Dobrogea s-au inregistrat numeroase incidente provocate de partea bulgara).

Bulgarii s-au dovedit a fi foarte bine informati asupra evolutiei evenimentelor din Romania. Cand, la 27 iunie 1940, ministrul bulgar la Berlin, Dragan Parvanov, s-a prezentat la Auswärtiges Amt, la Ernst Woermann, pentru a se informa in legatura cu "dezvoltarea crizei basarabene", acesta a fost surprins sa vada ca diplomatul bulgar avea informatii despre sedinta Consiliului de Coroana roman (care se intrunise la ora 12.30), asupra careia _ nota Woermann _ "nici noi nu aveam pana la acea ora informatii sigure". Parvanov sperase ca va primi din partea autoritatilor germane informatii privind pozitia Reich-ului "cu privire la satisfacerea ulterioara a revendicarilor Bulgariei", dar nu a primit decat sfatul ca Bulgaria sa nu profite de criza basarabeana pentru a-si satisface propriile revendicari. Raspunsul l-a deceptionat pe diplomatul bulgar, care i-a exprimat lui Woermann "tulburarea" sa ca "Bulgaria ar putea sa primeasca acum Dobrogea ca un dar din mainile Uniunii Sovietice". Raspunsul amintit continea in el si o nota de santaj fata de Germania, pentru a o determina pe aceasta sa sprijine cererile bulgare pentru Dobrogea de sud.

Promisiunea ferma a sprijinirii cererilor revizioniste bulgare a primit-o Bulgaria abia la 27 iulie, in timpul vizitei pe care primul-ministru Filov si ministrul de externe Popov i-au facut-o lui Hitler, dupa ce deja guvernul roman acceptase ideea unor discutii cu Ungaria si Bulgaria. Führer-ul a declarat celor doi oameni de stat bulgari ca este "convins de justetea revendicarilor bulgare si a dat sarcina ministrului Afacerilor Externe al Reich-ului de a sustine aceasta revendicare bulgara si de a o aduce la cunostinta Romaniei". Hitler a mers si mai departe: la 31 iulie, ministrul Reich-ului la Bucuresti, W. Fabricius, a comunicat in capitala Romaniei "recomandarea categorica" a Führer-ului ca Romania sa cedeze intregul Cadrilater Bulgariei. Dupa o astfel de recomandare, negocierile de la Craiova s-au purtat, practic, asupra reglementarii urmarilor cedarii Cadrilaterului.

URSS ameninta din nou

Daca evenimentele de la sfarsitul lunii iunie 1940 au dus la intensificarea actiunii revizioniste a guvernelor ungar si bulgar, ele au marcat totodata si o crestere a interesului sovietic fata de Balcani. "Cuceririle pe care le-au facut cu pretul unor sacrificii marunte scria Grigore Gafencu referindu-se la succesele repurtate in plan international de guvernul sovietic in transpunerea in viata a protocolului Ribbentrop - Molotov au trezit vechile traditii de expansiune imperialista vesnic in cautarea unor hotare europene mai potrivite, au magulit vanitatea lor deosebit de simtitoare de stat proletar". In fapt, URSS devenise "o primejdie amenintatoare, in orice clipa, pentru toate statele vecine", cu atat mai mult daca acestea se aflau in calea expansiunii sovietice, cum era cazul Romaniei. Fata de aceasta din urma, interesele Uniunii Sovietice, pe de o parte, si cele ale Ungariei si Bulgariei, pe de alta parte, coincideau in buna masura. Asa se explica sprijinul sovietic acordat pretentiilor revizioniste ungare, pe care le considera indreptatite "in principiu", si revendicarilor bulgare, pe care Moscova le sprijinea "cu simpatie".

Ungaria a inteles importanta factorului sovietic pentru realizarea proiectului ei revizionist fata de Romania si l-a folosit in special in perioada in care Germania o sfatuia sa pastreze pacea in regiune. Un document diplomatic romanesc vorbea chiar de "coluziunea" ungaro-sovietica impotriva Romaniei in vara anului 1940. In acest sens, in documentul amintit se arata ca, inca inainte de 26 iunie 1940, ministrul Ungariei la Moscova, Kristoffy, a primit instructiuni de a lua contact cu V.M. Molotov "pentru a examina posibilitatile unei actiuni comune impotriva noastra".
La inceputul anului 1942, ziarul "Magyaroszág", din 10 ianuarie, a publicat un articol intitulat "Magyarok Ukrajnaban", sub iscalitura lui Darvas Janos, in care arata ca a existat o intelegere sovieto-ungara de a ataca Romania, in urma careia Uniunea Sovietica urma sa ocupe Bucovina si Moldova, iar Ungaria intreg Ardealul.

De fapt, mobilizarea armatei ungare, incepand din mai 1940, se efectuase atat sub influenta victoriei germane in vest, dar si a concentrarilor de trupe sovietice la granita cu Romania. In acele zile, Ungaria nu se gandea sa ia o initiativa razboinica, "dar cauta sa fie gata de a profita de orice imprejurare care sa-i ingaduie o cooperatie cu un eventual beneficiu teritorial". A pierdut insa momentul ultimatumului, datorita atat interventiei Germaniei, cat si acceptarii ultimatumului de catre guvernul roman, moment pe care reprezentantii Ungariei la intrevederea cu Hitler din 10 iulie 1940 l-au evocat cu evident regret.
Cand, in a doua jumatate a lunii august acelasi an, Romania purta negocieri cu Ungaria si Bulgaria, Uniunea Sovietica a cautat sa profite de situatia creata si a procedat la noi concentrari de forte la frontiera cu Romania. O nota informativa din 21 august 1940 avertiza guvernul roman ca este posibila o actiune militara sovietica impotriva Romaniei, in jurul datei de 28 august. Ungaria era hotarata sa foloseasca acest moment pentru a ataca Romania, cooperarea maghiaro-sovietica precizandu-se din nou. Declaratia lui Ribbentrop, facuta lui Manoilescu la 29 august 1940, ca in ipoteza in care Romania nu primea "arbitrajul", Ungaria si Uniunea Sovietica aveau s-o atace, ceea ce ar fi insemnat sfarsitul independentei Romaniei, era un evident factor de presiune, dar ea reprezenta si o dura realitate. Ministrul de externe german a vorbit de atacul concomitent al Ungariei si Uniunii Sovietice impotriva Romaniei ca de un lucru ce ar fi fost deja hotarat intre cele doua tari.

Acceptarea "arbitrajului" si garantia Axei au pus capat amenintarii sovieto-ungare. Daca "solutia" data la Viena a satisfacut Ungaria, ea a iritat in mod evident Moscova. Nemultumirea sovietica avea in vedere faptul ca ea fusese din nou tinuta deoparte de hotararile luate in zona Europei Centrale. Dar fondul nemultumirii sovietice rezida in garantia data Romaniei, care punea practic capat visurilor sovietice spre Balcani si Stramtori, URSS dand o interpretare extinsa articolului 3 din protocolul secret incheiat cu Germania la 23 august 1939, in sensul ca aceasta din urma avea prioritate in sud-estul Europei pe plan economic, iar Uniunea Sovietica pe plan politic.
Nemultumirea sovietica s-a manifestat chiar in noaptea de 29/30 august 1940, cand s-au semnat documentele de la Viena: ministrul roman la Moscova, Grigore Gafencu, a fost chemat in toiul noptii de catre Dekanozov, adjunct al Comisarului Poporului pentru Afacerile Externe, care pe un ton grav i-a inmanat o nota de protest ce continea numeroase incidente de frontiera de care era acuzata partea romana. Ca un ecou al coluziunii sovieto-ungare, dupa ce armata ungara a ocupat partea de nord-est a Transilvaniei, conform "arbitrajului" de la Viena, cand la jumatatea lunii septembrie 1940, la Cluj-Napoca, au avut loc manifestari dedicate anexarii teritoriului, atasatul militar sovietic, participant la eveniment, a fost obiectul unei deosebite atentii si simpatii din partea autoritatilor ungare.

De o maniera asemanatoare a procedat si Sofia care, cu prilejul ratificarii de catre parlamentul bulgar a Tratatului de la Craiova privind Dobrogea de sud, pe langa multumirile adresate celor doua guverne ale Axei, si-a manifestat recunostinta si fata de guvernul sovietic pentru sprijinul pe care l-a acordat Bulgariei in realizarea acestui obiectiv.

Consecintele pierderilor teritoriale
Ca urmare a evenimentelor din vara anului 1940, la 5 septembrie 1940, cand generalul Ion Antonescu a primit depline puteri din partea regelui Carol al II-lea, Romania era inca o tara izolata si amenintata in plan international, slabita, dezorientata si demoralizata in plan intern.
Pierderile teritoriale suferite ca urmare a cedarii Basarabiei, Bucovinei de Nord, Transilvaniei de Nord-Est si Dobrogei de Sud erau deosebit de mari. Ele au afectat profund statul roman si intreaga societate romaneasca, marcand practic toate actiunile in plan international ale guvernului roman in anii razboiului si dupa aceea, pana la semnarea Tratatului de pace din 10 februarie 1947.
Totodata, pierderile suferite in vara anului 1940 au afectat rolul si ponderea geopolitica si strategica a statului roman in regiune.
Dar cea mai grea lovitura primita a fost in plan moral. Dupa numai 22 de ani de la implinirea unui ideal (Romania intregita), romanii trebuiau sa reia lupta pentru unitatea nationala, cu aceeasi credinta, hotarare si daruire care asigurase victoria bunicilor si parintilor lor.

Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/romania-1940-urmarile-unei-nedreptati

Nokia face senzaţie. Telefonul mobil depăşeşte bujia şi ajunge primul produs de export al României

Seturile de fişe de bujii care, de mulţi ani, erau pe primul loc în topul exporturilor au căzut pe 3. Pe locul 9 şi nou intrate în top sunt monitoarele LCD

GALERIE MULTIMEDIA

În topul produselor româneşti vândute în afara ţării s-a făcut, în acest an, o rocadă majoră. După ce ani de zile autovehiculele sau părţi ale autovehiculelor au purtat trena exporturilor începutul lui 2011 a făcut din telefonul mobilcel mai exportat produs al ţării. Faţă de anul trecut exportul de telefoane mobile aproape s-a dublat ajungând la 300 de milioane de euro, în primele două luni ale anului, ultima perioadă pentru care Institutul de Statistică are date diseminate. Această evoluţie bună poate fi pusă pe seama producţiei sporite de la fabrica Nokia de la Jucu, Cluj fără a pierde din vedere vânzările de celulare care sunt doar asamblate în România din componente importate.

Cele mai importante pieţe de export pentru celularele româneşti sunt Ungaria, Rusia şi Emiratele Arabe Unite.


Seturile de fişe de bujiicare, până anul trecut, erau, constant, pe primul loc la exporturi au căzut pe locul trei cu o valoare vândută de 265 de milioane de euro. Chiar şi aşa exporturile de seturi de fişe au crescut cu mult faţă de cei 211 milioane de euro din aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest produs este cumpărat, în principal, de Germania, Anglia şi Ungaria.

Pe locul doi la exporturi, cu o valoare de 267 de milioane de euro, găsim autovehiculele, în mare parte Dacia, care s-au vândut cu 120 de milioane de euro mai mult decât ianuarie-februarie 2010.

Printre cele mai exportate 10 produse în prima parte a acestui an se mai numără benzinele, deşeurile metalice ori anvelopele. Nou intrate în top sunt monitoarele LCD. Acestea s-au exportat de 94 de milioane de euro către ţări precum Olanda, Slovacia ori Italia.

Totalul exporturilor din primele două luni ale anului a fost de 6,93 miliarde de euro. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, exportam de doar 4,87 miliarde de euro.

Sursa: http://www.money.ro/nokia-face-senzatie--telefonul-mobil-depaseste-bujia-si-ajunge-primul-produs-de-export-al-romaniei_966406.html