Nimic nou pe frontul AŢRU din Ungaria

La sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă, 28 mai, la sediul AŢRU din Jula s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Adunării Generale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, unde s-a demonstrat din nou că această grupare funcţionează exclusiv în beneficiul câtorva persoane, care fac parte din acest organ de conducere şi nu pentru comunitatea românească titreaza Foaia Romaneasca din Ungaria, preluata de Romanian Global News. Maşina de votare a funcţionat şi de această dată perfect, ca de obicei, în interesele şefilor de la AŢRU.

Deputatul UCRU, sătul de intrigile din cadrul AŢRU
Înaintea votării ordinii de zi i s-a dat cuvântul deputatului UCRU, dr. Ioan Ciotea, care s-a prezentat la şedinţă pentru a-şi depune personal demisia din Adunarea Generală. „Vreau să subliniez că personal nu am cu nici unul de aici nimic, doar că ceea ce se întâmplă la aceste şedinţe este ceva de groază. Viaţa publică a românilor din Ungaria este infectată de etnobiznis, îţi vine rău când vezi că oricine poate deveni român dacă vrea. Preşedintele şi tovarăşii săi de interese fac coaliţie cu oricine, fie el maghiar sau de altă naţionalitate, fără nici o rezervă, numai ca să-şi păstreze scaunele de şefi. Despre aşa-zişii „români” din Budapesta este sub demnitatea mea să vorbesc. Îmi pare rău că deputaţii din Bihorul unguresc acceptă orice. De aceea doresc să-i mai întreb: V-aţi gândit vreodată serios la ceea ce se întâmplă aici? Eu fac apel la conştiinţa fiecăruia dintre Dumneavoastră, să decideţi dacă ceea ce faceţi este bine…”, a spus dr. Ioan Ciotea. Aceste cuvinte nu i-a sensibilizat prea mult pe deputaţii AŢRU, aşa că fără nici o sinchiseală şedinţa a continuat cu dezbaterea ordinii de zi.
În urma unei contestări a Oficiului Guvernamental al judeţului Bichiş adresată adunării AŢRU s-a hotărât ca deputatul care ia cuvântul în limba română la şedinţă „să facă bine să se traducă” sau să facă un rezumat pe scurt pentru consemnările procesului verbal. Cei şase deputaţi ai UCRU, prezenţi la şedinţă, au votat contra, ceilalţi însă au votat pentru. Şedinţa s-a ţinut, ca de obicei, în limba maghiară.

Preşedintele ar fi vrut un Passat nou
Cu toate că de fiecare dată se aminteşte la şedinţele AŢRU că banii autoguvernării sunt puţini şi abia ajung pentru cheltuielile de funcţionare, la şedinţa de sâmbătă s-a propus ca să se vândă cele două Volkswagen Passat-uri şi să se cumpere unul singur, dar nou. Dr. Szelezsán János însă a raportat scurt că pentru o maşină nouă nu sunt bani. Astfel, propunerea a fost retrasă, urmând să se voteze pentru cheltuielile personale ale şefilor: pentru vicepreşedintele Gulyás György 70.000 ft/lună (cheltuieli de drum pentru transportul cu maşina sa personală), iar pentru preşedintele Kreszta Traján folosirea în mod nelimitat a Passat-ului autoguvernării. Deputaţii UCRU prezenţi la şedinţă au votat împotrivă, iar maşina de votare a AŢRU a avut mare grijă ca orice propunere din partea conducerii să fie aprobată.

Cine va decide despre concursurile românilor?
Din cauză că Fondul „Wekerle Sándor” a început să funcţioneze cu întârziere, Uniunea autoguvernărilor pe ţară a minorităţilor a decis ca la Fondul Wekerle să rămână în continuare curatorii care au fost în Fundaţia Publică pentru Minorităţi. Autoguvernările pe ţară ale minorităţilor au avut însă posibilitatea să delege un alt reprezentant. Astfel, la şedinţă s-a discutat şi despre acest lucru, iar dr. Gheorghe Ruja, deputatul UCRU, a propus ca românii din Ungaria să fie reprezentaţi la Fondul Wekerle de către dr. Maria Berényi. Gulyás György l-a propus pe vechiul curator, Finna Sándor. Propunerea a fost supusă la vot iar acesta a fost ales.
S-a încins o discuţie aprinsă şi privind onorariile membrilor comisiilor Autoguvernării pe Ţară. Au fost făcute mai multe propuneri, dar până la urmă a fost votată propunerea comisiei financiare, astfel preşedintele unei comisii are 40 de mii de forinţi pe lună, membrii 20 de mii, iar deputaţii AŢRU 10 mii de forinţi.

Declaraţie ruşinoasă
La capitolul diverse, deputatul UCRU, avocatul dr. Gheorghe Ruja, după ce a dat citire unui fragment din declaraţia dată unei publicaţii maghiare online („168 Óra”, 14 aprilie 2011) de către Roxin Anna a cerut membrilor Adunării Generale să se delimiteze de declaraţiile acesteia. Preşedinta Comisiei de afaceri externe şi mass-media a AŢRU ar fi spus pentru publicaţia amintită că „pe ea România nu o interesează, ea trebuie să reprezinte interesele românilor din Ungaria, iar dacă cei care o critică ar fi făcut numai 1% din cât a făcut ea, deja ar fi făcut mult”. Articolul mai citează: „Ca cetăţean al Republicii Ungare şi ca cetăţean care respectă legile maghiare, reprezint minoritatea românească din Ungaria şi conform acestor legi, de mai mult de două decenii mă ocup de păstrarea culturii româneşti din Ungaria, de tradiţiile româneşti şi de limba română. Ceea ce zic politicienii sau conducătorii extremişti din România, sau ce vor aceştia, pe mine nu mă interesează”, ar fi spus Roxin Anna pentru „168 Óra”.
În urma propunerii domnului Ruja, preşedintele Kreszta Traján i-a luat apărarea deputatei sub pretextul că presa online scrie minciuni şi că ei dau crezare doar cotidienelor. Iar când i s-a propus să se apere, Roxin s-a ridicat în picioare şi a spus: „Nu am nimic de spus şi nu mă interesează!”

Un articol de Anca Butar, http://foaiaromaneasca.blogspot.com/