Gurile Dunării vs destabilizare
Prinsă în mijlocul evenimentelor provocate de Rusia, Ucraina a început
să își controleze mai ferm frontiera pe segmentul transnitrean al
Republicii Moldova. Pentru a merge la Moscova, liderii de la Tiraspol
trebuie să mergă la Chișinău de unde să ia avionul către Kremlin,
ucrainenii interzicându-le deplasarea via Odesa. Pe 9 mai, Dimitri
Rogozin, mai pe românește Dumitru Rogojină :)
, vicepremier al Federației Ruse, a întâmpinat dificultăți să
folosească spațiul aerian ucrainean pentru a ajunge la Tiraspol, conform
propriilor declarații, fiind nevoit să folosească spațiul aerian al
României pentru a ajunge la Chișinău… Cam ciudat pentru tradiția
rusească, nu?
La întoarcere și mai rău pentru rus, România a aflat între timp că
Dumitru Rogojină, vicepremierul Rusiei, este pe lista celor sancționați
de vest și i-a trântit ușa în nas, ușa spațiului aerian… Rogojină a
fost nevoit să se strecoare într-o cursă de linie Chișinău – Moscova.
Odată ajuns acasă a început să debiteze câte în lume și în stele… în
fine.
Dar ce se va face Rusia în condițiile în care conflictele separatiste
actuale se vor calma, iar Ucraina învățând lecția grea pe care a
primit-o în ultimele luni va face viață amară transnistrenilor? Cum va
mai controla Rusia în mod direct zona separatistă transnistreană dacă nu
va avea o legătură terestră directă sau o legătură aeriană sigură?
Spațiul aerian ucrainean ar putea să le fie semi-ostil o vreme bună…
Așadar, dacă vor accepta reîntoarcerea zonelor cu probleme de secesiune
sub controlul total al Kievului, ce vor face cu Transnistria? O vor lăsa
blocată între restul Republicii Moldova și o Ucraină ostilă? O vor pune
pe linie de semiabandon? Îi vor face o punte spre Marea Neagră? Sau o
vor controla prin intermediul Chișinăului? Astfel, îngrijorarea lui
Darius Vlad că Rusia va încerca să creeze ieșire la Marea Neagră pentru
Transnistria este de actualitate. Mergând pe această linie și ținând
cont de creșterea forțelor aeriene rusești în Crimeea, Rusia ar putea
urmări 1) eliminarea Ucrainei de la Marea Neagră sau 2) asigurarea
accesului la Marea Neagră pentru zona transnistreană preluând Bugeacul
(parte din actuala regiune ucraineană Odesa). Aceste scenarii sunt
extrem de plauzibile având în vedere mutările geostrategice realizate de
o vreme bună de Putin.
O parte din analiști sunt însă tentați să meargă pe varianta că Rusia nu
ar dori Gurile Dunării preferând doar o ”destabilizare a Ucrainei în
perspectiva alegerilor din 25 mai”… Dar de ce nu pe amândouă?
Transmiterea controlului Bugeacului, vestului regiunii Odesa în mâinile
unor grupuri separatiste sprijinite masiv de forțele rusești ar asigura
și mult doritul acces spre Transnistria și destabilizarea generală a
Ucrainei, suplimentar față de destabilizarea care deja există. O serie
de provocatori încercaseră zilele trecute să obțină poziții în orașul
Reni, în Bugeac, la 22 km de Galați.
Trupele ruse vor invada teritoriul Ucrainei până la mijlocul acestei
luni, au declarat surse din cadrul Ministerului de Externe din Belarus,
citate de portalul charter97.org, relatează adevarul.ro. Portalul, nu
oferă însă prea multe detalii referitoare la invazia rusă în Ucraina. În
acelaşi timp, în cursul unei conferinţe desfăşurate în Canada,
generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor aliate NATO
în Europa, s-a arătat convins că Rusia își poate pune în aplicare planul
în Ucraina fără să fie nevoie de o invazie oficială, de vreme ce are
suficiente trupe speciale mascate în rândul populației civile și a
separatiștilor.
Separatismul și forțele centrifuge o constantă în Ucraina
În articolul „Democrația rusească: de la „Transnistria” la „Ucraina
liberă” (de est)”, am arătat că timp de mai bine de 20 de ani
separatismul transnistrean gândit și controlat de Rusia a fost sprijinit
semnificativ de Ucraina. Din cauza Ucrainei, „statul” separatist
transnistrean încă există. Dacă Ucraina respecta integritatea
teritorială a Republicii Moldova, în câteva luni (maxim câțiva ani),
separatiștii transnistreni, izolați teritorial de RM și de o Ucraina
sinceră se sufocau economic și militar. Însă Ucraina a ales să sprijine
separatismul promovat de Rusia în zona transnistreană… Acum rușii le
mulțumesc cu separatism în Crimeea și alte teritorii din sud și est.
Deși Ucraina nu a fost un partener sincer pentru România și Republica
Moldova, pierderea controlului regiunii Odesa de către Kiev ar fi o
catastrofă pentru Chișinău care ar putea pierde definitiv zona
transnisteană și întâmpina probleme mari cu UTA Găgăuzia și raionul
Tărăclia.
Pe de altă parte, Ucraina a fost mereu sub amenințarea unei divizări,
plecând de la teritoriile care nu i-au aparținut istoric și care au fost
încorporate de sovietici în statul ucrainean și continuând cu
rusificarea generalizată din sudul și estul Ucrainei a tuturor etniilor
prezente. În aceste condiții, este de neînțeles atitudinea tuturor
guvernelor de la Kiev care în conflictul transnistrean au mers pe cartea
Rusiei sabotând în permanență poziția Republicii Moldova și susținând
existența acestei enclave teritoriale sub comandă rusească.
Strategia defensivă a României și Republicii Moldova pe limanul Nistrului
Cristian Negrea este de părere că zona Bugeac – Odesa – Transnistria ar
reprezenta una din viitoarele ținte ale Kremlinului „lovitura va porni
din Transnistria dar spre sud-est, cu scopul ocupării Odesei și apoi al
avansului spre istmul Perekop, prinzând forțele ucrainene de acolo între
două fronturi. Inevitabil, acestea vor ceda, lăsând cale liberă
forțelor ruse din Crimeea care vor avansa ocupând tot sudul Ucrainei
până la Nistru și chiar dincolo de el, până la Prut”, analistul
propunând o strategie defensivă a României pe limanul Nistrului în
situația în care Rusia va ataca Odesa, strategie care este puțin
probabilă din cauza faptului că ridică probleme mari de convingere a
partenerilor NATO, a Kievului, dar ridică și problema capacității
militare și de disuasiune a armatei noastre, capacitate care nu este la
nivelul dorit.
O astfel de strategie militară ar putea să fie o șansă pentru Kiev ca
prin securizarea unui teritoriu de către armata română, teritoriu încă
relativ liniștit, Ucraina să poată beneficia la finalul confruntărilor
cu separatiștii (și eventual Rusia) de o minimă ieșire la Marea Neagră
în situația în care vor fi copleșiți de numărul de focare de conflict /
lungimea frontului de luptă. Este însă puțin probabil ca la Kiev să
existe încrederea necesară că România nu va folosi această
„oportunitate” pentru a-și recupera un teritoriu pierdut, Bugeacul și că
această variantă de securizare a unui teritoriu este doar o măsură care
pentru România are avantajul de a feri Republica Moldova de un scenariu
catastrofal iar pentru Kiev are avantajul că în scenariul cel mai
sumbru are totuși o minimă ieșire la mare.
Ce poate face Republica Moldova…
Pe ultima sută de metri, Republica Moldova şi-a plasat forţele militare
în stare de alertă, invocând înrăutăţirea situaţiei de securitate în
Ucraina, după ce guvernul de la Kiev a decis trimiterea unei unităţi
militare de elită în portul Odesa. Preşedintele Nicolae Timofti şi
premierul Iurie Leancă au spus într-o declaraţie comună că forţelor
moldovenești de securitate li s-a ordonat „să ia toate măsurile necesare
pentru asigurarea ordinii publice la frontierele de stat”. De asemena,
vicepremierul moldovean Eugen Carpov s-a întâlnit marţi, la Casa Albă,
cu Tara Leweling, directorul Consiliului Naţional american pentru
Securitate, la o zi după plasarea forţelor de la frontieră în stare de
alertă, din cauza unor îngrijorări legate de criza din Ucraina.
Este bine, însă ne putem întreba dacă de la escaladarea conflictului în
Ucraina (începând cu Crimeea de ex) este posibil ca agenți ruși să fi
aterizat liber la Chișinău și să se fi deplasat ulterior spre Tiraspol
și alte zone din RM care ar putea deveni focare de instabilitate așa cum
subliniază o parte a presei?
Dar situația creată la Banca de Economii a Moldovei (BEM) prin preluarea
unui pachet important de acțiuni de Banca de stat a Federației Ruse,
dar situația aeroportului din Chișinău concesionat unei firme din Rusia?
Sunt aceștia pași spre contracararea unei situații periculoase în care
ar putea fi împinsă Republica Moldova de către Rusia? Nu, exact invers,
mielul, deși este protejat de niște garduri, începe să deschidă porțile
să primească înăuntru pe lup. În cazul de față pe urs, ursul rus…
Aeroportul din Chișinău aflat deja pe mână rusească este un punct
fierbine în orice strategie de securitate a Republicii Moldova.
Alex Cozer de la Independent.md se întreabă care este reacția
politicienilor de la Chișinău la informațiile precum că violențele din
Odesa au fost posibile din cauza faptului că diversioniștii ruși veniți
de la Tiraspol (probabil via aeroportul Chișinău) „și dacă au reușit
indivizii ăștia să ajungă în Odesa și să provoace acele tragedii, atunci
cât de greu le va fi să repete același scenariu la Bălți, Comrat, Cahul
sau chiar Chișinău? Pentru că, în fond, ce diferențe sunt între Comrat
și Kramatorsk, Bălți și Slaviansk sau chiar Chișinău și Donețk? În
cazul Comratului s-a văzut și la acel așa-zis referendum cât de multă
dragoste pentru ”mama Rusia” zace în autonomie. La Bălți e de ajuns să
meargă 2-300 de ”oameni în verde” de la Tiraspol și să avem și-acolo
vreun Slaviansk. Deja rețeaua de socializare Odnoklasniki colcăie cu
mesaje care îndeamnă la alipirea la Federația Rusă și înarmări pentru a
lupta cu ”fasciștii”.”
Valeriu Munteanu deputat în parlamentul de la Chișinău din partea PL,
invitat joi la emisiunea Fabrika de la Publika TV a punctat exact
aspectele în care Chișinăul s-a auto vulnerabilizat în fața Rusiei
(Banca de Economii, aeroportul, acceptarea propagandei rusești în
media), acum când Republica Moldova se poate aștepta la provocări de
orice tip.
Propaganda rusească este prezentă pe toate portavocile media ale Rusiei
la Chișinău. Dovada impactului acestora sunt atât modul în care votează
cetățenii Republicii Moldova, cât și sondajele privind atitudinea
acestora față de UE vs. Uniunea Vamală, NATO sau România vs. Rusia. Sper
să nu vedem dovezi mai conflictuale, pentru că în situația în care de
la Kremlin se va urmări crearea unor provocări pe teritoriul RM,
propaganda media va avea rolul ei. Lucrurile stau așa de mult timp, însă
guvernul pro-european de la Chișinău nu a arătat un interes major în a
stăvili propaganda media de tip sovietic care bombardează cetățenii
republicii… Mai mult, revenirea TVR la Chișinău a fost un proces mult
prea anevoios și încă incomplet pentru o guvernare democratică. Este
adevărat că o serie de politicieni obțin bani buni de pe urma posturilor
rusești difuzate în RM, dar întrebarea este cât timp vor mai accepta
guvernanții de la Chișinău manipulările mediatice rusești, cât timp vor
mai accepta să fie călcați în picioare de rusul Dumitru Rogojină?!
Cătălin Cornea
Sursa:
http://www.condei.ro/eliminarea-ucrainei-de-la-marea-neagra-poate-deveni-realitate/